Craig Silverman: Tututor le este frică de apariția deepfake-urilor
Silverman, redactor BuzzFeed News și expert în lupta cu dezinformarea. A început să studieze pentru prima dată acest subiect în 2014, când a realizat un studiu privind diseminarea dezinformării în știri și în social media pentru un proiect al Centrului de Jurnalism Digital al Universității din Columbia. De la urmărirea răspândirii zvonurilor în mediul online, până la studierea manipulării rezultatelor pe care le afișează motoarele de căutare, Silverman a fost întotdeauna în centrul cercetării asupra diverselor manifestări ale crizei informaționale globale. Potrivit lui, nu este doar tema lui, ci și pasiunea.
Ce cunoaștem în prezent despre manipularea informației?
Unele tendințe persistă. De exemplu, utilizarea celor mai mari platforme de socializare și a motoarelor de căutare pentru diseminarea dezinformării are loc la scară globală. Este destul de dificil să înțelegem ce informații răspândesc oamenii prin intermediul mesajelor private așa că nu este clar câte persoane au văzut mesajul care conține o dezinformare și cine l-a lansat pentru prima dată. Arta de a modifica imaginile foto și video, de asemenea, se perfecționează foarte repede. Mai mult, în întreaga lume: în Filipine, India și alte țări există companii specializate în manipulare prin inermediul mass-media și diseminarea dezinformării și care vând aceste servicii clienților.
Ținând cont de perfecționarea tehnologiilor și modalităților de manipulare a informațiilor, putem spune că munca dvs. devine din ce în ce mai dificilă?
În domeniul tehnologiilor și produselor care le permit oamenilor să manipuleze informațiile într-un mediu virtual există un fel de cursă ce ține de instrumentele utilizate. Întrucât, de obicei, redacțiile nu au foarte mulți bani, companiile rareori creează tehnologii care ar ajuta redacțiile să identifice astfel de fraude. Și asta este o problemă.
Sunt oare capabile redacțiile să identifice dezinformarea sau să îmbunătățească tehnologia atât de mult încât să putem fi 100% siguri că nu mai găsim un astfel de conținut? Un exemplu de problemă pot fi roboții. Există tehnologii care îi pot detecta – spre exemplu, Bot Sentinel și BotOrNot, dar mă tem că deja au fost creați boți mai performanți, capabili să înșele aceste sisteme.
Despre percicolul deeepfake
Toată lumea se teme de apariția videoclipurilor deepfake care nu pot fi distinse de cele reale. Totuși, mă tem că sunt posibile și situații inverse, atunci când, de exemplu, anul viitor vom vedea oamenii care nu cred într-un videoclip real, deoarece a fost declarat deepfake. Aceasta poate duce la pierderea încrederii. Respectiv, sunt mult mai preocupat de situația în care conținutul real poate fi declarat fals.
Nu sunt atât de pesimist. Cred că asistăm la una dintre cele mai mari provocări pentru democrație pe care nu le puteam prevedea. Acum înțeleg cât de naiv eram când, în timpul Primăverii Arabe, am sperat că rețelele sociale vor deveni un instrument de răspândire a democrației în lume. Trebuie să înțelegem că acesta este un moment foarte important și trebuie să decidem cum să restabilim credința în sistemele și instituțiile democratice. Cred că oamenii din întreaga lume înțeleg acum cu ce amenințări se confruntă umanitatea și folosesc toate posibilitățile pentru a face față acestor amenințări.
Ce pot face jurnaliștii în asemenea situație?
Jurnaliștii trebuie să înțeleagă că atunci când reprezintă platforme de încredere, cuvintele lor au o anumită greutate și autoritate. Oamenii se așteaptă ca noi să fim ghidul informațiilor de încredere, de aceea este important să fim responsabili cu privire la ce tip de informații difuzăm. Dacă observați o dezinformare, luați în considerare dacă este momentul potrivit pentru a o respinge.
Cum pot jurnaliștii decide dacă a venit sau nu timpul pentru demascarea unui fake?
Dacă vedeți că o afirmație nu este adevărată și doar câteva mii de utilizatori au văzut-o, iar conținutul nu se extinde dincolo de acest cerc, există pericolul ca, demascând aceste informații, să contribuiți la diseminarea acesteia. Gândiți dacă acest conținut ar putea dăuna publicului vostru. Un alt lucru la care să vă gândiți sunt oamenii și organizațiile care ajută la distribuirea unui fel de conținut. Organizațiile de încredere, politicienii sau alte persoane influente împărtășesc acest conținut?
Jurnaliștii ar trebui să țină cont de toate aceste lucruri atunci când decid dacă să intervină și să anunțe public răspândirea dezinformării sau mai bine să continue doar să urmărească. Foarte des în activitatea noastră urmărim dezvoltarea unei situații și așteptăm, pentru că nu ar trebui să ne bazăm pe soartă atunci când decidem ce informații au nevoie de suportul nostru pentru a fi distribuite și ce informații trebuie demascate.