Cum s-a distanțat Republica Moldova de Rusia

1 95

Editorial semnat de Mădălin Necșuțu

Republica Moldova s-a distanțat tot mai mult de Rusia odată cu preluarea puterii la Chișinău de către forțele pro-europene, după alegerile parlamentare anticipate din iulie 2021. Noua guvernare a luat o serie de măsuri pentru a reduce influența Moscovei și dependența față de aceasta și a căutat, totodată, să se alinieze cât mai mult la pozițiile Occidentului.

Episodul Air Moldova, un semn al poziționării ferme a Chișinăului

Cel mai recent episod de acest tip este refuzul autorităților de la Chișinău de a relua cursele aeriene Chișinău-Moscova operate de Air Moldova.

Compania Air Moldova a fost privatizată în octombrie 2018 de guvernul Pavel Filip, condus de facto de oligarhul acum fugar Vlad Plahotniuc cu bani lichizi aduși din Dubai, unul dintre centrele de operațiuni financiare folosite de acesta. La finele săptămânii trecute, Air Moldova anunța că va relua cursele spre Moscova, în ciuda sancțiunilor internaționale.

Imediat, autoritățile de la Chișinău au intervenit și au interzis reluarea lor. „Minciună lansată în spațiul public ca multe altele care au menirea de a ridica niște așteptări la unii și de a crea tensiuni. A fost din nou un instrument de manipulare și de dezinformare a acestei companii care este încă a unor pușcăriabili. Este o știre care n-are niciun substrat, aruncată în spațiul public pentru a crea probleme. Este o minciună creată de cei care vor să destabilizeze situația din R. Moldova”, a declarat președintele Parlamentul, Igor Grosu. La rândul său, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, a confirmat și el decizia Chișinău de a împiedica manevra Air Moldova.

Transnistria și Găgăuzia, principalele pârghii ale Rusiei în Republica Moldova

Venirea la putere a Maiei Sandu, în noiembrie 2020, și formarea guvernului Nataliei Gavriliță, în august 2021, au marcat un nou avânt pentru parcursul european al Republicii Moldova, după anii de recul din perioada Plahotniuc; orientarea fermă către Occident a fost dublată, încă la început, de slăbirea concomitentă a legăturilor cu Rusia.

În ultimul an, oficialii de la Chișinău au cerut în mod expres retragerea trupelor ruse din regiunea separatistă transnistreană, care juridic îi aparține Republicii Moldova, iar Maia Sandu a vorbit explicit despre Rusia ca actor care trage toate sforile la Tiraspol.

„Federația Rusă are un rol esențial în tot ce ține de conflictul din regiunea transnistreană, începând de la originea lui şi tot ce s-a întâmplat. Noi am cerut întotdeauna retragerea trupelor din regiunea transnistreană, lichidarea munițiilor. În continuare pledăm pe soluționarea pașnică a conflictului”, a spus Sandu, pe 17 mai în cadrul unei întrevederi cu președintele României, Klaus Iohannis.

De altfel, chiar la finele lunii trecute, Maia Sandu l-a îndemnat pe liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski să negocieze cu Biroul pentru Politici de Reintegrare din cadrul Guvernului, condus de Oleg Serebrian. Anterior, Kransnoselki s-a plâns, în presa din Transnistria și la Moscova, că Maia Sandu refuză dialogul cu el în ciuda repetatelor scrisori pe care i le-a trimis. Acest lucru a determinat și o reacție din partea ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, care a reluat amenințările asupra Chișinăului privind o posibilă intervenție a Rusiei pentru apărarea vorbitorilor de limbă rusă din Transnistria și Găgăuzia.

În ceea ce privește, cealaltă entitate pro-rusă din Republica Moldova – unitatea administrativ-teritorială Găgăuză – Maia Sandu a mers la Comrat unde le-a explicat deputaților din Adunarea Populară că nu susține agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Este prima dată când Maia Sandu a avut un discurs atât de tranșant împotriva Rusiei în poate cel mai prorus fief de pe teritoriul controlat de Chișinău al Republicii Moldova. „Nu îmi puteți cere să susțin războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Niciodată nu voi susține acest război”, a spus tranșant Maia Sandu.

Atât Transnistria cât și Găgăuzia pot constitui puncte de plecare ale destabilizărilor urmărite de Rusia împotriva guvernul pro-european de la Chișinău. La toate acestea se adăugă și alte personaje în diverse legături cu Moscova precum oligarhii fugari, Ilan Șor sau Vlad Plahotniuc, dar și forțele interne proruse precum Igor Dodon și Partidul Socialiștilor, sau Veaceslav Platon, unul din artizanii „furtului miliardului” și „Landromatului Rusesc”.

Securizarea spațiului informațional, o lovitură dată propagandei rusești în Moldova

Securizarea spațiului informațional a fost, de asemenea, un punct de inflexiune în relația dintre Republica Moldova și Rusia. Un episod important din cadrul relației bilaterale a fost interzicerea Sputnik Moldova, organ de propagandă al Kremlinului care furnizare o bună parte din informația toxică redată zilnic pe media din Republica Moldova. Interdicția a venit pe 26 februarie, la două zile de la începerea invaziei ruse în Ucraina.

Efectul a fost nu numai unul imediat prin stoparea propagandei ruse pe unde radio în Republica Moldova, estul României și sud-estul Ucrainei, dar a avut și un caracter disuasiv pentru alte media proruse în ale căror emisiuni se regăsea propagandă pro-Kremlin și anti-europeană.

A urmat apoi un nou episod important care a afectat relațiile Chișinău-Moscova, după ce Maia Sandu a promulgat, pe 18 iunie, legea securității informaționale care prevede interzicerea difuzării de știri false din Rusia. Interdicția se referă la știrile și emisiunile cu caracter politic sau militar din țările care nu au ratificat Convenția privind Televiziunea Transfrontalieră, iar în această categorie intră și Rusia.

Cum era de așteptat, acest episod a stârnit o reacție puternică de la Moscova, iar șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, a amenințat din nou Moldova că ar putea urma modelul Ucrainei care ar fi pus în scenă practici abuzive împotriva rusolingvilor.

„Facem acest lucru și îl vom face în continuare ca să asigurăm un spațiu informațional obiectiv, pentru ca cetățenii noștri să poată analiza [realitatea] pornind de la informații obiective, și nu de la propagandă și surse false”, i-a replicat Maia Sandu lui Lavrov.

Pașii înspre securitatea energetică

Poate cele mai semnificative măsuri luate de Chișinău sunt cele menite să asigure o diversificare a surselor de energie. Dacă până la venirea puterii pro-europene Republica Moldova era dependentă 100% atât în privința gazului, cât și a energiei electrice (prin proxy) de Rusia, acum lucrurile stau un pic diferit.

În primul rând, Republica Moldova și-a diversificat sursa de provenință a energiei electrice și are sub 70% din Transnistria de la centrala termoelectrică de la Cuciurgan, deținută de compania rusească Inter RAO. Acum circa 30% din energia electrică provine din Ucraina.

De reținut este că, din primăvara anului acesta, Republica Moldova este conectată și la rețeaua europeană ENTSO-E, ceea ce îi oferă o plasă de siguranță în cazul unor întreruperi dictate de Rusia dinspre Transnistria. Pe partea de gaze, Republica Moldova nu a reușit încă o desprindere de Rusia, de care este în continuare depedentă total.

Cu toate acestea s-au făcut pași mici în asigurarea unor rezerve în România de circa 35 de milioane de metri cubi de gaz, iar gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău poate servi la transportarea gazelor din sistemul energetic european în Republica Moldova. De asemenea, Chișinăul poartă discuții și cu Azerbaidjanul în căutarea de soluții. Mai mult, există discuții ca Republica Moldova să fie inclusă în coșul de procurori de gaze al UE. Cert este că, în cazul unui scenariu negativ, pot fi găsite soluții de rezervă, chiar dacă nu cele mai ieftine și mai lejere.

Imboldul în a ieși de sub influența totală a Rusiei i-a fost dat Chișinăului și de sprijinul politic și financiar al partenerilor occidentali. Fără încurajarea politică pentru a accelera reformele prin oferirea statului de țară candidată pentru aderarea UE în iunie și fără cele două conferințe ale donatorilor de la Berlin și București, care au strâns peste 1,4 miliarde de dolari în granturi și împrumuturi cu dobânzi mici, Republica Moldova ar fi avut mari probleme de sustenabilitate socio-economică, iar puterea pro-europeană nu ar fi putut face influenței ruse.

Cu toate acestea, Rusia nu scos la înaintare încă ultimele resurse și cărți din mânecă, dar unele importante: stoparea gazului și incitarea unor revolte interne, două lucruri la care Moscova se pricepe foarte bine. Se anunță un sezon rece dificil în Republica Moldova și numai sprijinul total și imediat al partenerilor străini pot face ca această perioadă dificilă să fie depășită cu brio de puterea pro-europeană de la Chișinău.

Sursa: https://www.veridica.ro

Pentru mai multe informații abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Citește și
1 Comentariu
  1. Herodot spune

    Un stat mic cu Inima Mare, cum e RM, vorba lui Antonio Guteres, secretarul general ONU, ar trebui să aibă si o diplomatie puternica, performantă. De contrapropagadă. Cu stoparea unor posturi TV si RV de la Moscova, departe nu vom ajunge… Cam asa proceda si URSS fata de oponentii informationali. Unde si care e rezultatul ??? Unele din actiunile RM par mai mult declarative, ce incurazjeaza separatismul gagauz si nistrean. Cetatenii de acolo – Tiraspol, Tighina, Comrat, ar trebui apropiati, nu indepartati de majoritatea populatiei din RM…In raioanele Causeni, St Voda etc pot fi receptionale emisiunile informationale rusesti de la Tiraspol.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata