“Mass-media din Moldova este diversă, dar extrem de polarizată, precum țara în sine, care se caracterizează prin instabilitate politică cronică și influență excesivă a oligarhilor săi. Linia editorială a liderilor mass-media se corelează strâns cu interesele politice și de afaceri ale proprietarilor, o problemă care este deosebit de izbitoare și vizibilă în timpul campaniilor electorale”. Concluzia a fost făcută de către Reporters sans frontières (RSF) în contextul prezentării raportului privind indicele libertății presei în lume în 2020.
Deși imperiul media construit de fostul lider al Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc și-a pierdut influența, RSF scrie că acesta a fost repede înlocuit de un grup media afiliat rivalului Partidului Democrat, Partidul Socialiștilor care este pro-rus.
“Concentrarea presei și lipsa independenței editoriale și a jurnalismului de calitate sunt, prin urmare, provocări majore pentru mass-media din Moldova. Pe măsură ce mass-media luptă între ele într-un climat agravat de polarizarea politică, lipsa de independență a autorității de reglementare în domeniul radiodifuziunii continuă să fie o sursă de îngrijorare”, se menționează în raport.
În ultimii șapte ani, potrivit rapoartelor RSF, Republica Moldova a căzut în clasamentul mondial de pe locul 55 în 2013, pe locul 91 în 2019. Astfel, în 2014 Moldova a ocupat locul 56 dintr-un total de 180 de țări, în 2015 țara noastră înregistrează cea mai mare cădere din ultimii șapte ani, pe locul 72, în 2016 locul 76, în 2017 pe locul 80, iar un an mai târziu înregistrează o nouă cădere, pe locul 81. În decursul anului 2019, Moldova pierde zece poziții și a ajuns pe locul 91.Poziția din 2019 este păstrată și pentru anul curent. În prezent, Moldova ocupă locul 91 în raportul privind Indicele mondial pentru libertatea presei 2020.
Totodată, în topul clasamentului se află Norvegia. Finlanda este pe locul doi și Danemarca pe locul trei. La coada clasamentului mondial s-au plasat China, Eritrea, Turkmenistan și Coreea de Nord.
Vecina Republicii Moldova, România a pierdut în ultimul an o poziție. Astfel, în 2019 se afla pe locul 47 iar în prezent ocupă locul 48. Cât despre Ucraina, aceasta a urcat șase poziții de la 102 în 2019, la 96 în 2020. Este pentru prima dată în ultimii șapte ani când Ucraina ocupă un loc sub 100 în clasamentul mondial.
Indicele se situează la 180 de țări și regiuni în funcție de nivelul de libertate disponibil jurnaliștilor. Este o imagine a situației libertății mass-media, bazată pe o evaluare a pluralismului, independenței mass-media, calitatea cadrului legislativ și siguranța jurnaliștilor din fiecare țară și regiune.
Gradul de libertate disponibil jurnaliștilor din cele 180 de țări și regiuni este determinat prin combinarea răspunsurilor experților la un chestionar elaborat de Reporters sans frontières. Această analiză calitativă este combinată cu date cantitative despre abuzuri și acte de violență împotriva jurnaliștilor în perioada evaluată. Criteriile utilizate în chestionar sunt pluralismul, independența mass-media, mediul înconjurător și auto-cenzurarea, cadrul legislativ, transparența și calitatea infrastructurii care susține producerea de știri și informații.