De la ministrul lui Plahotniuc la FlyOne. De ce autoritățile cer schimbarea controlului asupra celei mai mari companii aeriene private din Moldova
Până pe 22 septembrie, FlyOne trebuie să îndeplinească cerința autorităților moldovenești privind modificarea structurii de control asupra companiei. În caz contrar, cel mai mare operator aerian privat din țară riscă să se confrunte cu restricții, inclusiv cu încetarea activității în Republica Moldova.
Reprezentanții FlyOne califică situația drept o presiune asupra mediului de afaceri și vorbesc despre un posibil „atac raider”. Însă, în spatele disputei privind viitorul companiei aeriene se află figura unuia dintre reprezentanții săi-cheie — fostul ministru al Justiției și fostul vicepreședinte al Partidului Democrat, Vladimir Cebotari.
Tocmai biografia sa politică, legăturile din trecut cu Vladimir Plahotniuc și rolul pe care îl are în prezent în cadrul FlyOne conferă acestui conflict o dimensiune suplimentară.
Cine este Vladimir Cebotari
Înainte de a intra în politică, Vladimir Cebotari a activat timp de mai mulți ani în sectorul aviației. În perioada 2006–2011, a fost secretar al Consiliului de administrație al Air Moldova și director al Departamentului juridic al companiei de stat. Ulterior, a ocupat funcția de viceministru al Transporturilor, iar în 2014 a fost președinte al Consiliului de administrație al MoldATSA.
În 2015, Cebotari a devenit ministru al Justiției. În același an a fost fondată compania aeriană privată FlyOne. Printre fondatori s-a numărat soția ministrului, Maria Cebotari.
Cebotari a ajuns în funcția de ministru fiind înaintat de Partidul Democrat din Moldova. În aprilie 2017, a fost ales vicepreședinte al PDM, formațiune condusă la acea vreme de Vladimir Plahotniuc. După alegerile parlamentare din 2019, Cebotari a devenit deputat.
Astfel, istoria FlyOne s-a intersectat încă de la început cu parcursul unuia dintre reprezentanții de rang înalt ai sistemului politic format în Republica Moldova în perioada în care Vladimir Plahotniuc exercita o influență dominantă.
După schimbarea puterii, Cebotari a părăsit PDM împreună cu Andrian Candu și alți deputați și a participat la constituirea Pro Moldova. În 2021, după încheierea mandatului de deputat, s-a retras din politica activă și s-a concentrat asupra afacerilor din domeniul aviației.
Însă legătura sa cu Plahotniuc a revenit în atenția publică. În august 2025, Serviciul de Informații și Securitate l-a inclus pe Vladimir Cebotari pe lista persoanelor asociate cu Vladimir Plahotniuc.
În februarie 2026, Cebotari a depus mărturie și în dosarul cunoscut drept „Kuliok”. Potrivit materialelor disponibile, el a vorbit inclusiv despre banii care circulau în interiorul fostei conduceri a Partidului Democrat și a declarat că Plahotniuc le cerea reprezentanților PDM să asigure finanțarea PSRM.
Acum, același Vladimir Cebotari reprezintă interesele FlyOne în disputa companiei cu statul Republica Moldova.
Ce vor autoritățile de la FlyOne
Verificarea FlyOne a durat aproximativ 11 luni. În iunie, Comisia pentru examinarea investițiilor de importanță pentru securitatea statului (CEIISS) a refuzat aprobarea investițiilor companiei într-un domeniu strategic și a cerut modificarea structurii actuale de control. Pentru îndeplinirea cerinței au fost acordate 90 de zile — până pe 22 septembrie.
Nu este vorba doar despre cine figurează oficial drept proprietar al participațiilor FlyOne. Printre aspectele examinate de autorități se numără structura investițiilor, beneficiarii efectivi, operațiunile financiare dintre FlyOne Moldova și FlyOne Armenia, precum și posibilele legături ale unor persoane asociate companiei cu persoane aflate sub sancțiuni internaționale.
Potrivit autorităților, o parte din informațiile solicitate nu a fost prezentată integral. FlyOne respinge această afirmație. Vladimir Cebotari susține că societatea a furnizat întotdeauna instituțiilor statului informații despre acționari și beneficiarii efectivi.
Acest lucru schimbă substanțial contextul conflictului. FlyOne prezintă decizia CEIISS în primul rând drept o încercare a statului de a-i determina pe proprietari să renunțe la afacere. Autoritățile privesc însă problema din perspectiva securității naționale și a transparenței într-un sector strategic.
Prioritatea Guvernului rămâne nu închiderea FlyOne, ci îndeplinirea cerințelor CEIISS de către companie, modificarea structurii de control și asigurarea unei transparențe depline a relațiilor financiare.
Ce legătură are Rusia
Verificarea mai are o dimensiune — activitatea grupului FlyOne în afara Republicii Moldova.
FlyOne Armenia a fost creată în 2021 și și-a dezvoltat activ direcția rusă. Potrivit materialelor disponibile, autoritățile au analizat relațiile financiare și operaționale din interiorul grupului, inclusiv circulația banilor între entități din diferite jurisdicții și rutele legate de piața rusă.
Simplul fapt că FlyOne operează zboruri spre Rusia sau deservește pasageri care călătoresc prin Armenia nu demonstrează încălcarea legislației și nici nu înseamnă că FlyOne acționează în interesele Rusiei. Decizia CEIISS nu stabilește nici existența unei legături între compania aeriană și ingerințele rusești în alegerile din Republica Moldova.
Pentru autoritățile moldovenești apare însă o altă întrebare esențială: cât de transparente sunt relațiile financiare dintre compania moldovenească, care activează într-un sector strategic, și celelalte entități ale grupului cu o activitate semnificativă pe direcția rusă.
Tocmai din acest motiv, cerințele privind beneficiarii efectivi, controlul real asupra companiei și circulația fondurilor capătă pentru stat o importanță care depășește limitele unui simplu litigiu corporativ.
