Anul acesta, au fost marcați 75 de ani de la eliberarea complexului de lagăre de concentrare din Auschwitz . Eliberarea a fost sărbătorită  în  ​​Rusia, care și-a atribuit rolul de „eliberator”, cât și în Moldova, sub patronajul misiunilor diplomatice ruse și al reprezentanților guvernului pro-rus. Eliberarea a fost marcată în tot spațiul CSI,  nu și în Uniunea Europeană, cu atât mai puțin în Polonia.

Cu câteva zile înainte de așa-numita aniversare, portalul Politico a publicat declarațiile prim-ministrului polonez, Mateusz Moravecki. Întitulat „Revizionismul Moscovei privind Holocaustului”, în discurs se  vorbește despre modul în care Rusia încearcă să rescrie istoria celui de-al Doilea Război Mondial, atribuindu-și statutul de „eliberator”. ” În timp ce pentru Europa de Vest, eliberarea„ Auschwitz ”a însemnat un singur lucru – începutul unei noi tragedii sau a celei de-a doua ocupații.

Rusia a ridicat la un nou nivel, procesul activ de reinterpretare istorică a celui de-al Doilea Război Mondial și a evenimentelor sale cheie,. Astfel, Kremlinul încearcă să își mențină autoritatea asupra țărilor din spațiul post-sovietic. Acum, atât Polonia, cât și Moldova, care au avut de  suferit pe urma autorităților naziste și sovietice, se află în prima linie a războiului informațional.

Locuitorii și autoritățile din Polonia, spre deosebire de președintele moldovean Igor Dodon, onorează memoria victimelor ambelor tragedii. Ei nu ignoră crimele comise de Germania nazistă, ci dimpotrivă, cer rasplată pentru daune. Totuși, acest lucru nu îi împiedică în niciun fel să își amintească de crimele comise de autoritățile sovietice.

Rusia își amintește însă astăzi doar despre  eliberarea  Auschwitz-ului și despre victoria asupra fascismului. Rolul deportărilor, execuțiile în masă, separarea Poloniei și consecințele dictaturii socialiste a fost redus la minimum. Același lucru s-a întâmplat și în Moldova. Majoritatea politicienilor și a populației susțin versiunea impusă de Moscova.

Sputnik, un muzeu al ocupației sovietice și milioane investite pentru restaurarea memorialului, pe timp de pandemie.

Încercările Rusiei din ultimii ani de a rescrie și de a folosi în scopuri politice istoria celui de-al Doilea Război Mondial, care a schimbat fața Europei și a lumii, sunt din ce în ce mai evidente și tangibile în Moldova. Pentru a-și impune punctul de vedere asupra acelor evenimente, regimul de la Moscova a dezvoltat o strategie de propagandă și manipulare, pe scară largă, al cărei scop este clar: „scutirea” URSS de responsabilitatea istorică.

În Moldova, mai mult ca oricând, au apărut condiții politice „favorabile” pentru implementarea strategiilor Kremlinului: un președinte pro-rus, o majoritate pro-rusă în Parlament și Guvern, controlul asupra majorității mass-media și a trecutului sovietic. Mass-media pro-Kremlin joacă un rol semnificativ în procesul de rescriere a adevărului istoric, ținând cont,  în special,  de faptul că instituțiile responsabile pentru monitorizarea activității resurselor media sunt fie politizate, fie complet corupte. În același timp,  nu au fost întreprinse acțiuni semnificative pentru a transpune în realitate strategia securității informaționale din Republica Moldova.

Filiala de propagandă a Kremlinului din Moldova

Sputnik.md, a cărei politică editorială exprimă exclusiv poziția Kremlinului, constituie unul dintre cele mai eficiente instrumente ale propagandei rusești, din Moldova. Fiind mai mult decât loial Partidului Socialiștilor, portalul  exercită  rolul de manipulator a opiniei publice cu privire la relațiile moldo-ruse. Exprima o poziție accentuată, anti-europeană  și manipulează cu multe date istorice. Baza de date EUvsDisinfo a înregistrat 49 de cazuri de dezinformare pe Sputnik.md.

Unul dintre cele mai recente materiale de acest fel este cel în care Sputnik.md manipulează cu datele din sondaje, folosind  comentariul lui Boris Shapovalov, un critic înflăcărat al Occidentului și un apărător aprins al Rusiei. Materialul, intitulat „Shapovalov: polonezii le sunt recunoscători soldaților sovietici pentru eliberarea de fascism”, se bazează pe un sondaj de opinie publică, comandat chiar de Sputnik, care nici măcar nu a fost publicat.

Ce cred polonezii despre asta?

Cele mai recente sondaje arată că, atunci când au fost întrebați ce atutudine au față anumite naționalități, 43% dintre polonezii intervievați au spus că simt o antipatie față de ruși și doar 28% au spus că îi agrează, întrucât sunt descendenți ai „eliberatorilor”. Într-un sondaj din 2009, în care respondenții au fost întrebați despre intrarea armatei sovietice în Polonia în 1939, 60% au spus că atunci a avut loc scindarea Poloniei între URSS și Germania nazistă. 58% au spus că nazismul și comunismul sunt același rău.

Revizionism istoric sub patronajul lui Dodon

La sfârșitul anului 2019, președintele Dodon și-a anunțat intenția de a închide muzeul ocupației sovietice, fondat în 2015 de ministrul apărării de atunci, Anatol Șalaru. Imediat după asta, președintele l-a concediat pe istoricul și directorul Centrului pentru Cultură și Istorie Militară.  În cadrul unui eveniment dedicat aniversării a 20 de ani de la fondarea Uniunii Ofițerilor Republicii Moldova, prezidat de consilierul său Victor Gaiciuc, Dodon a spus că în locul Muzeului Ocupației sovietice ar intenționa să deschidă „un muzeu normal al istoriei, bun, frumos, unde și-ar găsi un loc și un banner militar, primit în dar de la ministrul rus al Apărării, Șoigu.