Proiectul „Dosar” al omului de afaceri și politician rus Mihail Hodorkovski a publicat o investigație cu privire la activitățile generalului Serviciului de Informații Externe Vladimir Cernov. Potrivit raportului, Cernov îi coordonează pe agenții Kremlinului din țările vecine, camuflându-se cu funcția de șef al Biroului pentru Relații Culturale. Oficial, el deține funcția de director general al departamentului pentru relații interregionale și culturale cu țări străine în administrația Putin. Printre principalele sarcini ale administrației se numără informarea lui Putin cu privire la situația din regiunea transnistreană, Moldova, Georgia, Armenia și alte țări vecine.

Departamentul condus de Cernov include secretariatul, adjunctul, consilierii și cinci departamente. Fiecare șef al departamentului este repartizat anumitor țări CSI, mass-media controlată și zeci de agenți de influență.

„De exemplu, Moldova și Transnistria sunt supravegheate de Igor Maslov. Igor Venediktovich are destule afaceri acum: în luna noiembrie a acestui an, sunt programate alegeri prezidențiale în Moldova, iar „acolitul Moscovei” Igor Dodon are nevoie de sprijinul său”, se arată în Dosar.

În 2014, agenția de presă Omega a scris că „Dodon încearcă să se întâlnească cu Putin pentru a-și promova imaginea în campania electorală ca om susținut de Moscova”.

În noiembrie 2014, Igor Dodon a scris pe pagina sa de Facebook: „Liderii Partidului Socialiștilor (PSRM) Zinaida Greceanîi  și Igor Dodon s-au întâlnit marți cu președintele rus Vladimir Putin”.

„Greceanîi și Dodon au participat la o recepție solemnă la Kremlin cu ocazia Zilei Naționale a Unității Populare a Federației Ruse. La finalul recepției, a avut loc o întâlnire de lucru a liderilor PSRM cu președintele Rusiei. Vladimir Putin”, – a scris Dodon fără să dea detalii despre întâlnire.

С главой партии социалистов Молдавии Игорем Додоном (справа) и бывшим премьер-министром Молдавии Зинаидой Гречаный.

Președintele Putin la o întâlnire în 2014 cu șeful de atunci al Partidului Socialist, iar acum președintele Igor Dodon (dreapta) și Zinaida Greceanîi (pe atunci fost prim-ministru, în prezent președinte al Parlamentului).

Site-ul președintelui rus a numit întâlnirea ca fiind una „scurtă” în care s-au discutat „chestiuni legate de starea actuală și perspectivele relațiilor bilaterale dintre Rusia și Moldova”. Apoi, în 2014, cu o săptămână înainte de această întâlnire, IA Omega a scris că  coordonatorii lui Dodon de la Moscova, care au organizat o „strângere de mână pentru PR” cu Putin, sunt șeful Biroului Președintelui Rusiei pentru relații interregionale și culturale cu țările străine Vladimir Cernov și adjunctul său Igor Venediktovich Maslov, despre care scrie Mihail Hodorkovski în  „Dosar”.

Cine l-a creat pe Dodon?

La sfârșitul anului 2011, la alegerile prezidențiale organizate în Transnistria, unul dintre candidați – Anatolie Kaminsky, care a picat în turul al doilea – propunea locuitorilor de pe malul stâng al Nistrului să se „reintegreze” în Republica Moldova cu drepturi de confederație. Apoi, Regnum.ru a scris că Kaminsky a fost promovat în mod constant de către Serghei Vinokurov, șeful Departamentului președintelui rus pentru relații interregionale și culturale cu țările străine.

După ce a pierdut alegerile în fața lui Evghenii Șevciuc, care a subliniat în mod repetat că va continua cursul existenței Transnistriei independente de Moldova, Vinokurov a încercat să promoveze ideea de „federalizare” în rândurile opoziției din Moldova. Deși a înțeles că niciunul dintre partidele care alcătuiesc Alianța de guvernare în Moldova nu va face acest lucru, Vinokurov a încercat să creeze partide alternative ale Partidului Comunist pe stânga, să dilueze, pe de o parte, electoratul partidului lui Voronin și, pe de altă parte, după alegerile parlamentare să încerce să-și unească eforturile de promovare a federalizării.

Această idee este confirmată de plecarea „grupului Dodon” din Partidul Comuniștilor în noiembrie 2011 (împreună cu Igor Dodon, din fracțiunea PCRM au plecat și deputații Zinaida Greceanîi și Veronica Abramciuk) și de creare a unei noi fracțiuni a socialiștilor în Parlament. Faptul că cei care au părăsit PCRM,  Dodon, Greceanîi și Abramciuk, sunt conectați cu ideea lui Vinokurov privind federalizarea țării o demonstrează și acțiunile din vara anului 2012 atunci când  Dodon și Abramciuk  au participat la o conferință internațională la Tiraspol, la invitația unor oficiali de la Moscova.

Deși tema forumului se referea la  operațiunea de menținere a păcii, la conferința de la Tiraspol Dodon i-a îndemnat pe locuitorii de pe malul stâng să renunțe la cursul independenței și să meargă la diverse proiecte de aderare la Republica Moldova. La acea vreme, liderul Partidului Socialiștilor a declarat în discursul său că „a venit timpul să începem discuții serioase asupra proiectului de federalizare a țării ca fiind singura soluție acceptabilă pentru reintegrarea Republicii Moldova”.

Mulți reprezentanți politici ruși au participat la acel forum. Unul dintre ei a fost și Grigori Karasin, care a declarat  că partea rusă „nu exclude că soluție a conflictul transnistrean ar fi federalizarea”. A fost și Igor Maslov care potrivit „Dosarului” lui Hodorkovski, este în prezent coordonatorul lui Dodon.

„Omul nostru”

Din momentul independenței politice considerabile a lui Dodon față de PCRM în 2011 până la venirea efectivă la putere, Igor Nikolaevici promovează ideea unui „parteneriat strategic” cu Federația Rusă. La prima vedere, pare că Rusia clachează din nou, și anume oferă susținere unui singur lider politic, care pare cel mai apropiat și înțeles, în speranța de a conveni asupra unui „parteneriat strategic exclusivist „.

Principalele elemente ale acestui parteneriat în cazul Moldovei sunt considerate de mulți aderarea țării la Uniunea Euroasitatică și abandonarea de facto a asocierii cu Uniunea Europeană, precum și asocierea cu Transnistria pe principiile unei federații asimetrice, conform modelului propus în cadrul memorandumului Kozak din 2003. Dodon folosește elemente ale acestui „parteneriat strategic” nu doar pentru a pune în aplicare acordurile sale cu Kremlinul, ci și pentru a păstra pârghiile puterii în mâinile sale.

Vizitele constante la Moscova și întoarcerea lui Dodon de acolo cu „aranjamente noi” și „întâlniri repetate cu liderul rus” sunt expuse într-un mod tendențioas: fie pe pagina sa de Facebook, fie în presa aflată sub controlul său, Dodon expune evenimentele drept o realizare personală, manipulând astfel opinia publică.

Din 2019, partea rusă elimină periodic taxele vamale pentru șase luni. Astfel, acest subiect devine principal în negocierile dintre președintele Dodon și politicienii ruși, cărora le cere apoi să extindă eliminarea taxelor vamale, apoi le mulțumește pentru faptul că au făcut-o.

Mai mult, Dodon speculează pe tema integrării țării în Uniunea Economică Eurasiatică, unde Moldova a primit statutul de observator. Sub pretextul returnării produselor moldovenești pe piața rusă, Dodon încearcă să completeze unul dintre elementele cooperării cu Kremlinul. Cu toate acestea, exporturile moldovenești către UE au crescut considerabil în ultimii ani, ceea ce înseamnă că piața rusă nu mai este vitală pentru Moldova, în special pe fondul stagnării economice din Rusia, ceea ce determină scăderea cererii,în primul rând, pentru produsele alimentare.

Nu trebuie să uităm de sprijinul informațional pe scară largă pe care Moscova i-l oferă președintelui Republicii Moldova: interviurile ample care apare pe principalele portaluri știri din Rusia, activitățile lui Dodon care sunt prezentate în mod activ de acestea, într-o lumină cît mai favorabilă.  Agenția de știri de stat din Rusia TASS publică cu regularitate știri despre el. Disnfo.md a scris despre faptul că Dodon i-a acordat lui Mihail Guzman, directorul general al TASS,  „Ordinul Republicii.”