Șeful Direcției juridice a Parlamentului (suspendat din funcție acum), Ion Creangă, avea acces la toate documentele care circulă în Legislativ, inclusiv la cele secrete. Funcționarul a fost monitorizat timp de 1 an de către Serviciul de Informații și Securitate. Despre acest lucru se menționează într-un articol publicat de jurnaliștii de la Radio Europa Liberă, care au discutat cu unii subalterni ai lui Ion Creangă.
„Timp de mai bine de un an, Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a monitorizat activitatea șefului Direcției juridice a Parlamentului, suspectându-l de cooperare cu serviciile de informații ruse.
În ziua reținerii sale, mulți dintre subalternii săi și chiar deputați cu care lucrase au fost șocați de veste. Creangă lucrează în această direcție mai bine de 30 de ani, din 1992, iar din 2009 o conduce și are în subordine peste 20 de persoane”, se menționează în articol.
Potrivit sursei, președinții de Parlament din toate legislaturile de la Independență încoace se consultau cu Ion Creangă, iar proiectele deputaților nu treceau fără un aviz din partea lui.
„Surse din Parlament și de la Securitate au spus Europei Libere că, după reținere, directorul SIS ar fi avut o discuție cu subalternii lui Creangă. Ei au primit răspunsuri la toate întrebările lor privind acuzațiile, care-i sunt aduse lui Creangă și modul în care acesta ar fi interacționat cu reprezentanți ai Ambasadei Federației Ruse la Chișinău.
Doi angajați din Direcția drept public (parte a Direcției juridice), care au dorit să-și păstreze anonimatul, au spus Europei Libere că Ion Creangă ar fi participat regulat la ședințele închise din Parlament, inclusiv cu reprezentanți ai SIS”, se menționează în articol.
Oameni din SIS care cunosc detalii despre modul în care Creangă ar fi cooperat cu rușii susțin că, în ultima perioadă, acesta le-ar fi transmis informații ce țin de acordul de securitate și cooperare economică dintre R. Moldova și Franța, semnat în martie, la Paris, de președinta Maia Sandu și omologul său francez, Emmanuel Macron.
Aceiași interlocutori ai Europei Libere afirmă că Ion Creangă avea acces la informații atribuite la secret de stat forma 1, până în ianuarie 2025.
Potrivit legii cu privire la secretul de stat, forma 1 (cea mai înaltă formă) permite lucrul cu informații atribuite la secret de stat având gradele de secretizare „strict secret”, „secret”, „confidențial” și „restricționat”.
Dreptul de acces pentru forma 1 se oferă pe o perioadă de 5 ani celor mai importante persoane în stat, de la președinte, spicher, deputați, prim-ministru și membri ai Guvernului până la șeful SIS, directorul CNA sau guvernatorul Băncii Naționale. Funcția lui Creangă nu se regăsește însă în lista celor cu acces la forma 1.
Creangă participa, de asemenea, la ședințele dintre legislativele de la Chișinău și Comrat, Găgăuzia fiind dintotdeauna o regiune cu puternice sentimente pro-ruse.
Deputatul Partidului „Acțiune și Solidaritate”, Oazu Nantoi, care a lucrat alături de Creangă pe această platformă, a spus Europei Libere că ceea ce s-a întâmplat recent este un „război între serviciile speciale”.
Nantoi îl descrie drept o persoană care avea acces la toată informația și la toate documentele care circulau în Parlament. „Era foarte competent. Deputații se consultau cu el pe chestiuni juridice ce țin de procedurile interne. El știa cum să facă un proiect de lege mai bun din punct de vedere juridic”, spune Nantoi.
Un coleg de-al său din PAS, care a vorbit cu Europa Liberă în condiții de confidențialitate, afirmă, la fel, că mulți deputați îi cereau opinia lui Creangă în privința unor proiecte de legi sau modificări ale acestora.
„Am avut un caz când într-un proiect de lege din domeniul sănătății au fost schimbate două-trei cuvinte înainte de a fi transmis la Președinție pentru promulgare. Ministerul ne-a atras atunci atenția la acest moment”, își amintește parlamentarul.
Fosta deputată din partea liberal-democraților, Maria Ciobanu, spune că nu a fost surprinsă de acuzațiile aduse lui Creangă.
„Am văzut cum știa să intre în grațiile tuturor spicherilor Parlamentului. Azi interpreta o lege, un amendament, o hotărâre, mâine, dacă intra un alt președinte, interpretările erau total diferite”, scrie Ciobanu într-o postare pe pagina sa de Facebook.