Cel mai recent pachet de sancţiuni al UE împotriva Rusiei vizează 56 de entităţi şi persoane din industria militară, printre care reţele de drone cu rază lungă de acţiune şi sisteme de comunicaţii. Experţii spun că măsurile ar putea sprijini nu doar eforturile Ucrainei pe câmpul de luptă, ci şi securitatea viitoare a Europei, notează Euronews.
Zeci de companii din domeniul apărării şi cetăţeni care susţin maşinăria de război a Kremlinului au fost vizaţi în cel de-al 21-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei.
„Sunt incluse peste 50 de entităţi din industria militară, precum şi actori-cheie implicaţi în producţia dronelor ruseşti cu rază lungă de acţiune”, a declarat, joi, şefa diplomaţiei europene, Kaja Kallas, în ziua adoptării măsurilor. „Rusia va negocia încetarea războiului său ilegal şi va înceta să ucidă civili doar dacă va fi presată să o facă. Sancţiunile adaugă la această presiune”.
Prin noul pachet de sancţiuni, UE continuă să vizeze furnizorii de bunuri şi tehnologii cu dublă utilizare din ţări terţe, precum cele din China şi India. Aceste tehnologii se regăsesc adesea în armamentul rusesc, precum rachete, drone şi tancuri.
Însă atenţia oficialilor europeni şi a experţilor se concentrează pe două măsuri relativ noi din componenta militară a pachetului.
Este vorba de peste 30 de desemnări care vizează întreaga reţea de producţie şi aprovizionare a dronelor cu rază lungă de acţiune Garpia, precum şi rivalul rusesc al sistemului de sateliţi Starlink, cunoscut sub numele de Rassvet.
Detalii, AICI
