Dezinformarea crește „în mod semnificativ” în Europa în perspectiva alegerilor europarlamentare, fiind vorba de o creștere „atât calitativă, cât și cantitativă”, care, ca de obicei, urmărește să creeze „confuzie și neîncredere în procesul democratic”, relatează agenția italiana ANSA.
Tehnicile folosite presupun atât „interferențe directe, cât și indirecte”, cu actori angajați să „amplifice” fricțiunile deja prezente în dezbaterea publică, precum „protestele fermierilor”, explică ANSA.
Cu mai puțin de o lună înainte de alegerile europene, Bruxelles-ul și-a desfășurat gărzile de corp: Serviciul European de Acțiune Externă se află în prima linie, dar și Observatorul Media Digitale (Edmo). Intră în vigoare și Digital Services Act, legea europeană care reglementează gestionarea și eliminarea conținutului ilegal online.
În ultimii ani, SEAE a identificat peste 17 mii de cazuri de dezinformare, o „tendință în creștere”, dar „doar vârful aisbergului ”, pentru că „cu cât cauți mai mult, cu atât găsești mai mult”. În termeni generali, campaniile de dezinformare „nu sunt niciodată construite pe un subiect total inventat”, ci „exploatează o dezbatere existentă” și „nemulțumire internă”. Cele mai folosite narațiuni sunt de fapt cele legate de Ucraina, climă, migrație, comunitatea LGBTQI+. Și „ne așteptăm să crească în zilele următoare”.
Problema este că – împreună cu capacitatea de a detecta campaniile de manipulare a informațiilor de către UE – „ tehnicile s-au îmbunătățit și pentru dezinformori ”. Care folosesc din ce în ce mai mult instrumente mai puternice precum inteligența artificială „și lansează campanii transversale, „simultan pe mai multe platforme”. Un exemplu este operațiunea de influență rusă demascată deja în mai 2022, cu nume de cod Doppelganger, care a constat în clonarea mai multor site-uri media autentice – printre care Bild, Ansa, The Guardian -, unde postau articole, videoclipuri și știri false în general.
Domeniile Pravda
Structurile UE observă campanii lansate pe „mai multe platforme în același timp”, prin „utilizarea inteligenței artificiale pentru a produce conținut la cost redus sau pentru traducere automată” şi prin crearea de site-uri speciale. Un exemplu practic este cel al domeniilor „Pravda”, care în decurs de o săptămână (20-26 martie 2024) au fost activate în 19 țări UE: Grecia, Italia, Olanda, Danemarca, Croația, Cehia, Slovacia, Bulgaria, România, Finlanda, Suedia, Portugalia, Estonia, Letonia, Lituania, Ungaria, Cipru, Irlanda, Slovenia (site-urile fiind înregistrate pe o perioadă de un an, pentru a acoperi alegerile europene), după cum au arătat investigațiile EDMO – European Digital Media Observatory, citate de agenţia italiană.
Citește mai mult AICI