Decizia de a ocupa întreg sudul Ucrainei a fost deja luată, afirmă expertul militar Pavel Felgenhauer într-un interviu acordat Rosbalt.

„În prezent situaţia este mai gravă decât în 2008, când la Pentagon (şi în Occident în general) nimeni nu credea că Rusia va ataca Georgia”, spune expertul.

Situaţia privind statutul Mării Azov rămâne unul dintre cele mai sensibile subiecte în relaţiile ruso-ucrainene şi internaţionale în general. Ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Dmitrii Kuleba, şi-a exprimat îngrijorarea că „Rusia ar putea anexa treptat Marea Azov”. El afirmă că Federaţia Rusă „îşi întăreşte poziţiile militare în această zonă şi obstrucţionează căile comerciale”.

Între Kiev şi Moscova există o disensiune privind statutul Mării Azov. La Moscova, Azovul este considerat ca parte a apelor interne ruseşti. Kievul face însă trimitere la o serie de acorduri bilaterale, conform cărora marea aparţine ambelor state. Comandantul FAU, general-colonelul  Ruslan Homceak a declarat că „ruşii vor să demonstreze că aceasta este marea lor internă”, adăugând: „Declar cu toată responsabilitatea că suntem pregătiţi pentru orice acţiune a inamicului faţă de ţara noastră”.

Rosbalt a discutat cu expertul militar Pavel Felgenhauer, despre evoluţia divergenţelor ruso-ucrainene şi riscurile unui război de anvergură.

Ar putea încerca Rusia, prin diverse metode, să acapareze Marea Azov şi totodată strâmtoarea Kerci, desemnându-le apele sale teritoriale? Şeful diplomaţiei ucrainene a declarat deja că Rusia ar putea să le însuşească treptat, tiptil.

– Eu nu aş spune „tiptil”, ci destul de hotărât. De altfel, din punct de vedere militar, pentru Rusia aceste ape sunt importante doar pentru ca navele flotilei Caspice să poată trece, prin canalul Volga-Don, în Marea Azov şi Marea Neagră. Rusia, oricum consideră Marea Azov ape interioare proprii.

-Dar acolo mai sunt şi porturile ucrainene Berdeansk şi Mariupol?

-Aşa e, însă, din câte înţeleg, noi considerăm provizorie această situaţie, Ucraina având deocamdată o parte din litoral, două porturi şi 12 mile de ţărm.

Până la evenimentele din 2014-2015 au fost semnate o serie de acorduri cu Ucraina, în care este stipulat statutul Mării Azov ca mare interioară comună. Respectiv, vasele militare străine (cu excepţia celor ruseşti sau ucrainene) puteau naviga doar cu acordul Kievului şi al Moscovei. În prezent, în porturile ruseşti şi ucrainene pot intra vase străine comerciale. În principiu, în Marea Azov s-ar impune o linie de delimitare (hotar) între Ucraina şi Rusia, dar nimeni nu-şi propune să negocieze în acest sens.

”În general, lucrurile se îndreaptă spre război. Moscova nu are de gând să rezolve nimic pe canale diplomatice cu ucrainenii. Cred că decizia privind ocuparea întregului sud al Ucrainei a fost luată”, afirmă expertul.

De ce consideraţi astfel?

-Din diverse motive: de exemplu, președintele Dumei de Stat Veaceslav Volodin, care este şi membru permanent al Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, a declarat recent că e timpul să se înceteze orice scoatere a capitalului din Rusia, întrucât va fi oricum îngheţat, în curând. Probabil ştie ce spune – Volodin este o persoană foarte pragmatică.

”Repet, decizia de principiu, din punctul meu de vedere, a fost luată. Rămâne întrebarea când se va produce  – la sfârşitul lunii mai, în iunie sau va fi amânată până în septembrie. Deci, nu va fi o acaparare în mod tiptil, treptată, dar mai curând dintr-o mişcare”, mai spune Pavel Felgenhauer

-Recent, fregata SUA Hamilton a participat la manevrele forţelor maritime ale Ucrainei şi a intrat în portul Odessa. Ar putea încerca vasele militare americane să treacă prin strâmtoarea Kerci în porturile ucrainene din Marea Azov, Berdeansk sau Mariupol?

-Nu cred. Nu are niciun sens. Nu cred că Washingtonul ar pune la cale acum aşa ceva.

-Totuşi, vasele americane intră în Marea Neagra?

-Prin strâmtorile turce, prin Bosfor. Turcia este aliatul SUA, membru NATO. Toate ţările din bazinul Mării Negre, în afară de Rusia, sunt prietenoase Americii. Acelaşi Hamilton a intrat nu doar în portul Odessa, dar şi în Georgia, în apele căreia a participat la exerciţii militare cu vasele georgiene ale pazei de coastă.

Potrivit lui, o motivaţie militară pentru intrarea navelor americane în apele de mică adâncime ale Azovului nu există. Aviaţia americană, avioanele de cercetare, dronele militare deja survolează litoralul Mării Azov, graniţa cu Crimeea şi regiunea Donbass. Toamna trecută, bombardiere americane B-52, escortate de avioane de vânătoare ucrainene au survolat litoralului Mării Azov.

”Aceasta a fost mai degrabă o demonstraţie de forţă, deoarece astfel de zboruri nu au vreo însemnătate din punct de vedere militar. Totuşi, în caz că se va ajunge la o lovitură de rachete, cel mai probabil ar putea fi din Lvov, Ucraina de Vest, dacă nu din Krakovia sau Drezda”, mai spune expertul.

-În ipoteza că forţele ruse vor încerca să ocupe sudul Ucrainei, cum vor răspunde americanii şi NATO?

– E greu de spus cu exactitate. În timpul războiului cu Georgia, de exemplu, în Marea Neagră a intrat o grupare foarte puternică de nave NATO. Ai noştri s-au îngrijorat, deoarece atunci flota rusească de la Marea Neagră nu putea riposta pe măsură.

[…]

Pavel Felgenhauer consideră că sunt posibile diverse scenarii, dar, în prezent situaţia este mai gravă decât în 2008, când la Pentagon (şi în Occident în general) nimeni nu credea că Rusia va ataca Georgia. Acum toate mişcările din regiune sunt monitorizate atent de sateliţi, drone şi avioane. De data aceasta nu vor fi luaţi prin surprindere.

Un război în situaţia actuală ar fi o aventură nesăbuită din partea Kremlinului…

-Da, şeful cel mare este nervos, deoarece înţelege că e o decizie foarte serioasă. Planul a fost elaborat, dar decizia depinde, în cele din urmă, de el. Primul semn că începe războiul va fi înrăutăţirea bruscă a situaţiei în Donbass – „apărarea ruşilor de genocid” etc. Acesta va fi un motiv de război şi un semnal că operaţiunea a început.

Citește interviul integral aici:  https://www.rosbalt.ru