De Mădălin Necșuțu

În puțin mai mult de patru ani, Rusia a reușit prin atitudinea sa belicoasă față de Vest să atingă o bornă cel puțin interesantă: trei sute unsprezece (!) diplomați de-ai săi au fost nevoiți să părăsească SUA și multe țări din Europa din cauza acțiunilor întreprinse în acele state, scrie cotidianul francez „Le Monde”. 

Moscova nu numai că a întreținut o serie de dispute cu aceste state, dar a acționat direct și fără nicio limită pe frontul invizibil. De la implicarea în alegerile unor țări, la tentative de asasinat și chiar sabotaj militar la limita terorismului. Toate acestea au dus la expulzarea unui număr de diplomați mai mare decât între 1971-1991, după cum arată sursa citată. 

În puțin mai mult de patru ani, Rusia a reușit să depășească numărul de diplomați expulzați în două decenii de vârf ale Războiului Rece. Agenții Moscovei au acționat în ultimii ani ca-n timpul unui război în toată regula, iar situația la care asistăm astăzi la granițele Ucrainei este o evoluție firească a acestor acțiuni ilegale.

„Liniile roșii” despre care Putin a vorbit recent în discursul său despre starea națiunii au fost depășite de mult timp de Moscova.

Totul a început după ce fostul lider de la Casa Albă, Barack Obam,a a expulzat 35 de diplomați ruși în ianuarie 2017. La patru ani de la eveniment acest număr s-a multiplicat de nouă ori în SUA și Europa.  (…)

Adâncirea rupturii. Ce șanse mai există pentru dialog?

Dacă administrația Biden s-a arătat mai degrabă tranșantă cu Rusia, UE a încercat să găsească o cale de dialog. Mâna întinsă de Bruxelles spre Moscova a fost ignorată. Umilirea ministrului de Externe al UE, Josep Borrel, la începutul lunii februarie, în cadrul vizitei sale la Moscova, a fost un semnal că Rusia este în conflict cu tot spațiul euro-atlantic. De altfel, UE a decis o nouă serie de interdicții, în martie, pentru oficiali ruși drept replică la încarcerarea opozantului rus Alexei Navalnîi.

În replică, Rusia a anunţat sancţiuni împotriva a opt responsabili europeni, inclusiv preşedintele Parlamentului European, David Maria Sassoli, cărora le-a interzis accesul pe teritoriul său. UE a replicat spunând că aceste măsuri nu au fundament, iar purtătorul de cuvânt al diplomației europene, Peter Stano, a declarat că miniștrii Afacerilor Externe din UE vor discuta despre relațiile cu Rusia la Bruxelles, pe 10 mai, dar și la întâlnirea acestora la summitul G7 de la Londra, ce va avea loc între 3-5 mai.

Cu toate acestea, Rusia a slăbit din intensitatea discursului său împotriva Occidentului. Ministrul apărării, Serghei Șoigu, a anunțat recent retragerea trupelor ruse comasate la granițele Ucrainei, iar Putin în discursul său recent despre starea națiunii a evitat referirile la eventuale planuri militare și escaladarea tensiunilor din această zonă. La rândul său, Occidentul s-a abținut să excludă Rusia din sistemul financiar internațional SWIFT și să aplice noi restricții privind achiziționarea de titluri de stat emise de Moscova pentru finanțarea datoriei publice a Rusiei.

În ciuda demonstrațiilor de forță militară, Rusia rămâne totuși o țară interdependentă de sistemul financiar mondial și care din punct de vedere al forței economice nu își poate permite dispute radicale cu Occidentul.

În continuare, cel mai important pentru viitorul relației Moscovei cu statele din spațiul euro-atlantic va fi summit-ul Biden-Putin preconizat pentru viitorul apropiat. Cel mai probabil, cei  doi lideri vor pune cărțile pe masă și vor avea discuții pe dosarele unde există poziții divergente. Chiar dacă retorica de curtea școlii „cine zice ăla e!” va dispărea, asta nu înseamnă că toate problemele vor fi rezolvate.

Intrarea cu bocancii a Armatei roșii invizibile a Kremlinului în alegerile din SUA, precum și divergențele asupra Ucrainei sau cele privind Orientul Mijlociu ori sabotajele din Europa asupra depozitelor de muniții din Cehia și Bulgaria, sunt chestiuni pe care Washingtonul nu le va trece rapid cu vederea. Pe de cealaltă parte, o Rusie cu Putin în prag de alegeri parlamentare va încerca să joace tare pentru electoratul dur de acasă. Detensionarea situației este încă departe, chiar dacă ambele părți au făcut anumiți pași premergători, iar șansele de redresare în cadrul disputei Rusia-Occident sunt incerte până la deznodământul alegerilor din toamnă din Federația Rusă.

Citește articolul integral aici: https://www.veridica.ro