INVESTIGAȚIE: Negustorul moldovean cu arme în Uganda. De ce a fost Valerii Copeichin sancționat de SUA

0 139

Bănuit că a obținut cetățenia R. Moldova prin fraudă, a fost implicat în livrări de arme în Sudanul de Sud și conduce în Uganda o firmă specializată în reparația elicopterelor de atac. Europa Liberă a aflat cine este Valerii Copeichin, unul din doi moldoveni sancționați recent de SUA.

Pe 23 februarie, Statele Unite ale Americii au anunțat noi sancțiuni în ajunul împlinirii a doi ani de la invazia pe scară largă a Federației Ruse în Ucraina. În listă sunt incluși doi cetățeni moldoveni: deputata partidului lichidat „Șor”, Marina Tauber, și Valerii Copeichin, un moldovean cu reședință în Uganda care, potrivit Trezoreriei americane (ministerul de finanțe SUA) „a operat sau operează într-un sector al economiei Federației Ruse, prin care susține baza militar-industrială a Rusiei”.

Conform informațiilor din bazele oficiale de date din Rusia consultate de Europa Liberă, Copeichin Valerii Ernestovici deține și cetățenia rusă, și s-a născut în regiunea Rostov din Federația Rusă în anul 1961.

O încheiere a Curții Supreme de Justiție din Moldova, din 2016, sugerează că Copeichin a fost acuzat de întreprinderea de stat „CRIS Registru” că ar fi obținut cetățenia R. Moldova prin fraudă.

Sursele Europei Libere din cadrul Agenției Servicii Publice afirmă că în 2014 s-a decis să fie deschisă o anchetă în cadrul instituției, iar în martie 2015, printr-o încheiere a ÎS „CRIS Registru”, lui Copeichin i-au fost anulate actele moldovenești.

Un document intern ulterior de la „CRIS Registru”, văzut de Europa Liberă, arată că o Comisie pentru problemele cetățeniei și acordării de azil politic a declarat în 2016 nulă decizia întreprinderii de stat de a-l lipsi de cetățenie pe Copeichin.

În același an, CSJ obligă „CRIS Registru” să-i restabilească toate actele bărbatului originar din Rostov.

Nu este clar cu ce s-a ocupat sau se ocupă în Moldova Copeichin, nici de ce anume a dorit să devină cetățeanul ei, primind primul pașaport în 1994.

Este însă ușor de presupus că pașaportul moldovenesc l-a ajutat, ca pe mulți alții, să se deplaseze mai bine în lume, mai ales în UE, care a oferit în 2014 regim liberalizat de vize moldovenilor.

Apărându-l în judecată, în 2015, când i-a fost contestată cetățenia, avocatul lui spunea că Copeichin ar fi lucrat în cadrul Academiei de Științe a Moldovei în anii 1990 și că ar fi deținut și un pașaport de serviciu eliberat de Ministerul Afacerilor Externe.

Europa Liberă nu a găsit în arhive niciun articol științific sau referiri la activitatea lui în cadrul MAE.

De asemenea, nu este clar cât de des se află Copeichin în Moldova și dacă desfășoară vreo activitate aici. Europa Liberă nu a identificat nicio companie înregistrată pe numele său în țară. Singurele informații pe care am reușit să le obținem sunt că în iunie 2022 a călătorit la Chișinău din Istanbul, pentru o perioadă de cinci zile, iar în 2023 din Dubai, pentru trei zile.

Tone de arme, elicoptere de atac și cum a ajuns Copeichin în vizorul ONU

Pe parcursul anilor 2016 și 2017, în timp ce făcea eforturi pentru a-și relua cetățenia moldovenească, Copeichin a fost menționat în mai multe articole de presă și chiar într-un raport al ONU care investiga transferurile ilegale de arme către Sudanul de Sud, cu participarea multor „dealeri” de diferite naționalități.

ONU scria în acel raport că are informații, inclusiv dovezi documentare, potrivit cărora un avion cargo care transporta 31 de tone de arme (10 mii de puști de asalt AK-47, încărcătoare de rezervă, baionete și instrumente aferente) a sosit la 29 august în Uganda.

Destinația finală a încărcăturii cu valoare estimată de peste 20 de milioane de dolari era Sudanul de Sud, țară unde un conflict armat între guvern și opoziție, dar și între fracțiuni rebele rivale, început în 2013, se soldase până în 2018 cu 400.000 morți.

„Marfa” din avionul menționat în raportul ONU provenea din Bulgaria și era destinată companiei Bosasy Logistics, înregistrată în Kampala (Uganda), în 2014, de Copeichin. În actele sale africane este prezentat drept „Valari Copcin”.

Conform altui raport, de la Conflict Armament Research, aceeași companie, Bosasy Logistics, a furnizat în 2015 trei elicoptere de atac Mi-24V din Ucraina către Sudanul de Sud.

Datele consultate din înregistrările vamale ucrainene de jurnaliștii Europei Libere, confirmă faptul că tranzacțiile au avut loc în perioada aprilie-iulie 2015.

Exportatorul cu care ar fi colaborat firma lui Copeichin în această situație a fost „Promoboronexport”, o întreprindere de stat din Ucraina, iar valoarea elicopterelor a fost de circa 41,5 de milioane de dolari.

Captură de ecran de pe tranzacțiile dintre compania lui Copeichin, Bosasy Logistics Ltd., și Promoboroneksport.
Captură de ecran de pe tranzacțiile dintre compania lui Copeichin, Bosasy Logistics Ltd., și Promoboroneksport.

Cu toate acestea, în ultimii ani, Bosasy Logistics a intrat într-un con de umbră, iar Copeichin s-a concentrat din ce în ce mai mult asupra companiei Pro Heli International Services, pe care a înregistrat-o în Uganda în 2016 și care a ajuns să fie inclusă în lista recentă de sancțiuni a SUA.

Amprenta africană a Rusiei

În aprilie 2023, presa africană a reflectat pe larg o vizită a președintelui ugandez Yoweri Museveni la întreprinderea lui Copeichin, care pare să funcționeze sub o formă de parteneriat dintre guvernul Ugandei și cel al Federației Ruse.

Ugandezul Museveni cel mai probabil nu știa că Copeichin este și cetățean moldovean, sau nu îl interesa acest aspect, pentru că tot ce a vorbit a fost despre cum întreprinderea lui ar putea fi „un exemplu de cooperare excelentă pe termen lung” între Uganda și Rusia.

Museveni venise în vizită la Copeichin să vadă primul elicopter rusesc trecut printr-o reparație capitală în Uganda.

Datele Serviciului Vamal al Federației Ruse accesate de Europa Liberă arată că din 2019 până în 2023 Copeichin a organizat peste 600 de livrări de piese (în valoare de peste 8 milioane de dolari) pentru elicoptere civile și de atac, de la companii din Federația Rusă către întreprinderea sa din Uganda Pro Heli International Services.

În ianuarie curent, reprezentanții Pro Heli au întreprins o vizită în Ghana, unde au discutat „modalitățile de colaborare” cu Forțele Aeriene ale țării din vestul Africii în domeniul reparațiilor, întreținerii și reviziei aeronavelor.

Nu este limpede în ce măsură activitățile comerciale ale moldo-rusului Copeichin în Africa sunt încuviințate sau poate chiar dirijate de statul rus, și în ce măsură reprezintă acțiuni motivate de profit personal – al lui și al colaboratorilor lui.

Cert este că sancționarea lui de către SUA vine pe fondul unor încercări susținute ale F. Ruse – intensificate după anexarea ilegală a Crimeii în 2014, urmată de izolare internațională – de a-și mări influența în Africa, inclusiv prin resuscitarea unor legături din epoca sovietică.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, și președintele ugandez, Yoweri Museveni, în timpul întâlnirii lor din Entebbe, Uganda, 26 iulie 2022.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, și președintele ugandez, Yoweri Museveni, în timpul întâlnirii lor din Entebbe, Uganda, 26 iulie 2022.

Cel mai cunoscut exemplu de „expansiune” rusească în Africa a fost în ultimii ani „imperiul” militar și de afaceri al lui Evgheni Prigojin, fondatorul armatei private Wagner, care continuă să fie activă în țări africane chiar după moartea lui Prigojin, într-o prăbușire de avion particular, anul trecut.

 

Pentru mai multe informații abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata