O anchetă comună a mai multor instituţii media din ţările din Europa de Nord şi din zona baltică arată că Rusia dezvoltă activ infrastructură militară în apropierea graniţelor cu NATO, ceea ce ar permite, potenţial, staţionarea a peste 100.000 de militari în regiune.
Jurnaliştii postului suedez SVT, împreună cu alte media din regiune – NRK din Norvegia, DR din Danemarca şi redacţia estoniană Delfi – au analizat, pe baza imaginilor din satelit, infrastructura militară rusă de lângă graniţele europene şi au constatat că aceasta se dezvoltă activ în mai multe locaţii.
Imaginile permit identificarea a numeroase cazărmi noi pentru mii de militari, a unor depozite de muniţie şi a unor locuri de staţionare a echipamentelor militare.
În localitatea Petsamo, la 10 kilometri de graniţa cu Norvegia, se observă construcţia cazărmilor şi concentrarea echipamentelor militare. Acelaşi lucru se întâmplă şi în Petrozavodsk, lângă graniţa cu Finlanda.
În Sapornoe, lângă graniţa finlandeză, în Luga, zona Pskovului, precum şi în Baltisk, din regiunea Kaliningrad, sunt adunate echipamente militare, transmite news.ro.
În Kirilovsk, la 70 de kilometri de graniţa cu Finlanda, se construieşte un nou complex de infrastructură, iar în Kandalakşa, la Marea Albă, se extinde baza existentă.
Jurnaliştii au discutat şi cu o serie de oficiali din structurile de securitate şi cu experţi. Potrivit comandantului armatei finlandeze, Pasi Välimäki, după extinderea infrastructurii ruse la graniţele ţării ar putea apărea aproximativ 80.000 de militari ruşi, faţă de 20.000 câţi erau anterior.
Baza menţionată din Petsamo, în extremul nord, va putea găzdui, după extindere, până la 17.000 de militari, în loc de 7000, câți sunt acum.
În total, obiectivele noi şi extinse permit potenţial Rusiei să concentreze la graniţele cu Europa de Nord şi ţările baltice până la 115.000 de militari.
„Aceasta este o ameninţare pe care trebuie să o luăm în serios… Nu considerăm că toate acestea sunt doar pentru a face o demonstraţie. Este vorba despre pregătirea capacităţilor pentru a face faţă NATO într-un conflict de amploare, la un moment dat în viitor”, consideră şeful serviciului de informaţii al armatei suedeze, MUST, Thomas Nilsson.
Transferul de forţe către aceste obiective ar putea fi efectuat după încheierea fazei active a războiului împotriva Ucrainei.