În opinia istoricului de la Yale Timothy Snyder, Occidentul are de foarte multă vreme o înțelegere profund greșită asupra Rusiei, care a devenit înrădăcinată, relatează FT.
Acesta a pornit, într-un interviu referitor la contextul mai larg în care a survenit invazia rusă în Ucraina, de la observația că Occidentul evită să recunoască pertinența unei comparații sau chiar a unei echivalențe între Rusia și Germania nazistă. Istoricul argumentează că invazia din februarie 2022 poate fi considerată „un al doilea moment 1938” – anul semnării Acordului de la Munchen între marile puteri europene și Hitler prin care o regiune de graniță a Cehoslovaciei locuită majoritar de etnici germani era cedată Germaniei.
„Pentru mine personal, raportarea la 1938 este de fapt foarte importantă, întrucât a fost o greșeală teribilă. Dacă Marea Britanie și Franța ar fi susținut Praga, asta ar fi făcut imposibil cel de-al doilea război mondial – sau cel puțin în forma pe care a luat-o”, spune Snyder. „Războiul din Ucraina este oribil, dar faptul că Rusia nu a fost împăciuită este un semn despre care aș vrea să cred că arată că am învățat ceva”.
Istoricul găsește ciudată „ezitarea” manifestată de occidentali de a califica Rusia un stat fascist, argumentând că, de fapt, analogia se susține la mai multe niveluri.
Occidentul nu și-a putut face o idee clară din perspectivă istorică asupra Rusiei, ceea ce Snyder consideră că este sursa percepției greșite și persistente despre Putin potrivit căreia se prea poate să fie un politician cinic peste medie, dar până la urmă este unul abordabil, de factură vestică.
În realitate, ideile radicale ale lui Putin au fost minimalizate în mod dezastruos:
„Se pare că până la urmă ideile contează. Până nu demult, discuțiile politice [occidentale] despre Putin au fost modelate de propriile noastre idei despre tehnocrație, pragmatism și stabilitate – categorii care cred că deja nu mai sunt de actualitate”.
Din perspectiva istoricului american, concepția lui Putin, inclusiv cea despre guvernare, s-a dezvoltat pe o perioadă lungă de timp, dar mugurii a ceea ce a devenit ulterior o ideologie extrem de limpede au fost acolo de la bun început.
„Când Putin a revenit în funcția de președinte [în 2012], puteai întrezări în proclamațiile sale în limba rusă, în interviurile radiofonice și în presa scrisă, o viziune clară asupra lumii, care este, în esență, viziunea care ne-a devenit mai familiară din februarie 2022, conform căreia nu este vorba despre state, ci despre civilizații; nu este vorba despre interese, ci despre misiuni”, a explicat Snyder.
Al cui război este?
„Acest război este purtat de o mulțime de oameni care nu se numesc Vladimir Putin. Persoana care a apăsat butonul pentru a lansa acea rachetă asupra [restaurantului din] Kramatorsk care a ucis-o pe Victoria Amelina (scriitoare ucraineană și prietenă cu istoricul -n.red) și pe acei copii … zecile de mii de soldați ruși care luptă și ucid în Ucraina acum .... ”, subliniază Snyder, explicând că problema este atât de natură morală, cât și empirică, privitor la faptele propriu-zise și cine este vinovat pentru ele.
Detalii, AICI