Liderii europeni reuniți în capitala Danemarcei au abordat miercuri, 1 octombrie, problema intensificării măsurilor de apărare aeriană, în contextul amenințărilor tot mai frecvente cu drone, inclusiv în afara flancului estic al Uniunii Europene. Conceptul așa-numitului „zid antidronă” a fost subiectul central la conferința de presă de după reuniunea informală a șefilor de stat sau de guvern.
Întrebați de jurnalistul Andrew Gray, de la Reuters, dacă termenul „zid antidronă” este potrivit pentru a reflecta amploarea europeană a acestui demers, având în vedere că nu doar flancul estic este expus, liderii europeni au oferit perspective nuanțate asupra conceptului.
Mette Frederiksen, prim-ministra Danemarcei, a declarat că nu este preocupată de denumirea planului, ci de eficiența acestuia.
„Nu-mi pasă de denumire, atâta timp cât funcționează. Nu puteți interpreta ceva doar pentru că nu am folosit cuvântul. Am avut o discuție lungă pe această temă astăzi”, a afirmat aceasta.
Premierul danez a subliniat că dronele au schimbat fundamental natura războiului, iar Europa trebuie să fie pregătită să răspundă unor astfel de amenințări „care pot veni de oriunde”.
Frederiksen a insistat asupra nevoii construirii unui ecosistem european de apărare antidronă, inspirat din modelul ucrainean: „Este esențial să integrăm Ucraina în acest proces, pentru că ei sunt experții. Securitatea europeană nu mai este doar despre Rusia, ci și despre migrație, schimbări climatice și alte amenințări hibride”.
La rândul său, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat amploarea fenomenului, menționând că în Ucraina sunt interceptate până la 800 de drone într-o singură noapte.
„Ideea zidului antidronă a venit inițial din Ucraina, iar noi învățăm de la ei. Deși prioritatea actuală este flancul estic, viziunea este una paneuropeană, cu o abordare de 360 de grade, care va include și flancul sudic”, a declarat von der Leyen.
Oficialul european a explicat că acest sistem va proteja Uniunea nu doar de drone, ci și de amenințări hibride, precum migrația instrumentalizată, flotele-fantomă rusești sau eventuale mișcări de trupe ostile la granițele externe.
În completare, președintele Consiliului European, António Costa, a reiterat că toate granițele externe ale UE – estice, sudice, nordice și vestice – trebuie tratate ca frontiere comune.
„Principalul pericol rămâne Rusia, în special la flancul estic, motiv pentru care acesta este tratat cu prioritate. Însă abordarea trebuie să fie una coerentă și largă”, a declarat Costa.
De asemenea, liderii au reamintit că, încă din luna martie, unul dintre obiectivele strategice stabilite de Consiliul European a fost dezvoltarea capacităților în domeniul dronelor și al sistemelor antidronă. În acest context, discuțiile privind „marca” sub care va fi implementat acest concept rămân deschise.
Conceptul „zidului antidronă” presupune implementarea unor sisteme coordonate de supraveghere, apărare și contracarare a dronelor la nivelul întregii Uniuni Europene. Inițiativa a fost inspirată de nevoile de apărare ale Ucrainei, țară care se confruntă zilnic cu atacuri masive din partea Rusiei și este susținută de mai multe state membre aflate în proximitatea granițelor estice.
Recent, mai multe state, inclusiv România, Polonia, țările baltice, precum și Danemarca s-au confruntat cu incursiuni de drone lansate de Federația Rusă.