În anul 2025, Rusia a înregistrat o creștere bruscă a numărului de dosare penale împotriva rectorilor universităților. Potrivit unei analize realizate de publicația T-invariant, până în prezent au fost documentate 12 cazuri de urmărire penală și 10 condamnări definitive. Spre comparație, în 2021 — ultimul an de dinaintea invaziei Ucrainei — autoritățile au anchetat 17 rectori.
Publicația subliniază că, între 2012 și 2025, s-a observat o tendință constantă de intensificare a presiunii asupra mediului universitar. În acest interval, 97 de rectori au fost vizați de dosare penale.
Dispariția „garanției profesionale” a conducătorilor de universități este cauzată în principal de specificul administrării banilor publici și de amploarea fondurilor gestionate de rectori. Potrivit lui Dmitri Zair-Bek, coordonatorul proiectului „Primul Departament”, universitățile administrează bugete semnificative, acordă contracte de stat și gestionează granturi — toate acestea devenind un teren fertil pentru infracțiuni economice.
Cele mai frecvente acuzații sunt legate de deturnări de fonduri, mită, „comisioane” ilegale și abuzuri în utilizarea granturilor. Mai rar apar cazuri extraordinare, cum ar fi cel al fostului rector al Universității din Kazan, Ilșat Gafurov, condamnat la 22 de ani de închisoare pentru instigare la omor.
Birocrația universitară alimentează riscurile
Mediul juridic și organizatoric din universități complică și mai mult situația. Restricțiile birocratice fac dificilă chiar și desfășurarea operațiunilor de rutină, precum achiziționarea de materiale sau plata unor servicii. În astfel de condiții, rectorii recurg frecvent la mecanisme neoficiale — cum ar fi „casierii negre” sau rezerve financiare interne — pentru a fluidiza procesele administrative.
Aceste practici, deși adesea necesare pentru funcționarea instituțiilor, expun rectorii la riscuri penale. Orice decizie managerială poate fi interpretată ca o încălcare a legii, ceea ce transformă actul de conducere într-un joc periculos.
Detalii, AICI