Istoricul Mădălin Hodor a comentat, pentru Digi24.ro, mai multe afirmații, pe care le-a catalogat drept „falsuri istorice”, făcute de ambasadorul Federației Ruse în România, Valentin Lipaev, într-un interviu recent, despre apropierea Republicii Moldova față de București.
Într-un interviu acordat recent unei publicații de la Moscova, Ria Novosti, Valentin Lipaev a spus, printre altele, că „românii și moldovenii sunt popoare distincte” și a făcut o paralelă cu germanii și austriecii care „vorbesc limbi asemănătoare”.
„Sunt afirmații care implică niște falsuri istorice. Nu este ceva nou în chestiunea asta, că reprezentanții diplomatici ai Moscovei, începând cu ministrul de externe și sfârșind cu fostul ambasador (n.r. Valeri Kuzmin) și actualul, au un obicei deja încetățenit să falsifice istoria și să aibă niște analize trunchiate. Nu este o comparație corectă, nu au nicio legătura una cu alta. E folosită ideea limbii comune ca și cum asta ar fi singurul argument valabil în ceea ce privește această idee. În Republica Moldova trăiesc frații noștri români, nu a fost niciodată altceva. Nu este vorba doar de folosirea unei limbi comune, este o istorie veche în care teritoriile respective au făcut parte din Regatul Moldovei, Principatul Moldovei, etc. Nu este doar o chestiune de limbă, nu are nicio legătura una cu alta. Este o comparație forțată”, a explicat istoricul Mădălin Hodor, pentru Digi24.ro.
În același timp, ambasadorul rus la București a afirmat că în Republica Moldova s-ar vorbi așa-zisa „limbă moldovenească”.
„Este absolut firesc ca, având în vedere ocupația sovietică începută în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, care a durat până în 1990-1991, chiar și după au încercat să își mențină controlul. Nu este nicio mirare că românii din R.Moldova vorbesc o limbă un pic arhaică și care nu seamănă foarte bine cu româna cursivă. E un fenomen normal când ai o populație denaționalizată, deportată, supusă unui proces de rusificare intensă. Faptul că ei vorbesc o limbă un pic arhaică, aceeași cu limba arhaică românească, e un indicator clar că nu vorbim despre două limbi diferite, vorbim despre un dialect mai vechi și unul mai nou”, a menționat istoricul Mădălin Hodor.
Citește mai mult AICI
