De Mădălin Necșuțu

Propunerea a venit din partea Chișinăului în cadrul recentei întrevederi dintre președintele Maia Sandu și șeful adjunct al Administrației Prezidențiale a Federației Ruse, Dmitri Kozak. Se estimează că la Cobasna, în nordul regiunii secesioniste transnistrene, sunt depozitate circa 20.000 de tone de muniții, însă cantitatea exactă nu e cunoscută deoarece reprezentanții Chișinăului și cei ai misiunilor internaționale nu au mai avut acces în regiune de aproape  două decenii. Cert este că Moscova se arată acum dispusă să discute despre această „bombă cu ceas” reprezentată de conținutul acestui depozit ce se întinde pe circa 100 de hectare.

„Suntem interesați și de eliminarea acestor muniții, a căror dată de expirare s-a scurs și nu mai pot fi transportate”, a spus, după vizita recentă efectuată la Chișinău, Dmitri Kozak.

Kozak este poate cel mai bun cunoscător al dosarul transnistrean din rândul oficialilor ruși, fiind artizanul celebrului plan de federalizare a Republicii Moldova, denumit generic „memorandumul Kozak” întocmit în 2003 și refuzat în ultimul moment de fostul președinte al Republicii Moldova, Vladimir Voronin.

Dincolo de starea în care se află munițiile, un alt factor care împiedică acum transportarea în Rusia este legat de Ucraina, care ar trebui tranzitată, lucru puțin probabil având în vedere tensiunile majore dintre Kiev și Moscova.

[…]

Temeri la Kiev

Rusia realizează că menținerea unui astfel de depozit este extrem de periculoasă prin natura sa și îi poate atrage o serie de probleme. Recent, depozite similare cu muniții vechi sovietice au explodat în august 2019 în regiunea Krasnoiarsk din Rusia, incident soldat cu morți și răniți, iar în octombrie 2020, un depozit cu aproximativ 75.000 de tone de muniții a explodat în regiunea Riazan, fapt ce a condus la evacuarea a 2.000 de oameni din satele vecine. Și liderul secesionit de la Tiraposl, Vadim Krasnoselski, sprijină ideea dezasamblării munițiilor, dar se pronunță categoric împotriva retragerii Grupului Operativ de Trupe Ruse care asigură paza acestora.

Această ecuație a distrugerii munițiilor din regiunea transnistreană implică automat și Ucraina, din pricina faptului că depozitele sunt amplasate la o distanță mică de granițele sale.

Fostul ministru ucrainean responsabil de teritoriile ocupate și pentru refugiați, Vadim Cernîș, declara în 2018 că depozitele cu muniții din satul Cobasna sunt un pericol atât pentru Republica Moldova, cât și pentru Ucraina.

„Această localitate se află practic la granița dintre Ucraina și Moldova, iar prezența militarilor ruși doar crește tensiunea și pericolul. Noi știm că la depozitele strategice din Cobasna sunt aproape 20.000 de tone de muniții cu diferită destinație, de la arme ușoare până la rachete cu sisteme de lansare multiple”, a spus fostul oficial ucrainean pentru publicația Evropenskaia Pravda.

Potrivit estimărilor lui Cernîș, depozitele din Cobasna se află în afara supravegherii observatorilor internaționali începând cu anul 2000.

„Trebuie obținute răspunsuri la întrebările: se efectuează o monitorizare a securității, se efectuează o inventariere? Această informație le este necesară tuturor părților obligate să sprijine procesul de negocieri și reglementarea pașnică a conflictului transnistrean din vestul Ucrainei”, a subliniat atunci ministrul.

Ce poate pierde Moscova

În ciuda declarațiilor lui Kozak, nu e deloc sigur că Rusia chiar vrea să distrugă munițiile de la Cobasna, dat fiind că paza lor este motivul oficial pentru prezența unor militari ruși acolo. Rusia menține în regiunea transnistreană două tipuri de trupe: cele care fac parte din forțele de menținere a păcii și așa-numitul Grup Operativ al Trupelor Ruse (GOTR), care staționează în stânga Nistrului sub pretextul asigurării pazei munițiilor.

GOTR se subordonează direct Districtului Militar de Vest al Federației Ruse cu sediul la Sankt-Petersburg. Cu alte cuvinte, dacă aceste muniții vor fi distruse, într-un scenariu sperat de toată lumea, mai puțin de Tiraspol și Moscova, nu ar mai exista vreun motiv pentru ca GOTR să mai activeze pe teritoriul Republicii Moldova în stânga Nistrului.

Fără a cere retragerea trupelor ruse din Transnistria, Chișinăul ar putea rezolva problema prezenței acestora pe teritoriul său. GOTR este în fapt o reminescență târzie a fostei Armate a 14-a, ce avea rol în a fi o forță de reacție rapidă pentru regiunea Odesa. Astfel, Transnistria poate juca rolul unui  avanpost strategic amplasat pe mai multe direcții: Chișinău-Odesa-granița cu NATO și UE (România). Este greu de crezut că Moscova ar fi ceda un astfel de avantaj strategic, mai ales în contextul actual al tensiunilor cu Kievul și în pragul unor alegeri parlamentare în toamna acestui an în Rusia.

Citește toată analiza aici: https://www.veridica.ro