Ambasada Federației Ruse la Chișinău acuză Curtea Constituțională a Republicii Moldova de șovinism. Reacția vine după ce Legea care oferea limbii ruse puteri sporite în țara noastră a fost declarată neconstituțională. 

Verdictul Curții Constituționale a Republicii Moldova din 21 ianuarie privind privarea limbii ruse de statutul limbii de comunicare interetnică este un factor alarmant în contextul păstrării păcii interetnice în statul multinațional moldovenesc. Timp de decenii, alături de limba de stat a Republicii Moldova, rusa a fost un element integrant al comunicării eficiente și al coexistenței armonioase a tuturor grupurilor naționale din țară – moldoveni, ucraineni, ruși, bulgari, găgăuzi, evrei, romi, polonezi”, a notat Ambasada Rusiei la Chișinău.

Mai mult, potrivit sursei, „jignirile radicalilor în adresa conducerii țării noastre, a poporului Rusiei și a cetățenilor Republica Moldova care sunt vorbitori de limbă rusă par a fi o blasfemie și contravin caracterului firesc”. „Reacția forțelor sănătoase moldovenești la actele rusofobe este firească. Consecințele șovinismului antirus de la sfârșitul anilor ’80 și începutul anilor ’90 ai secolului, aici nu sunt uitate”, se mai arată în declarația Ambasadei Rusiei.

Cu o reacție și mai dură a venit președintele comisiei pentru afaceri internaționale a Consiliului Federației Ruse, Konstatin Kosachev. Aceeași atitudine vizează și autoritățile ucrainene care au decis ca toate serviciile publice din statul vecin să fie acordate, începând cu 16 ianuarie curent, doar în limba ucraineană. Mai mult, Konstantin Kosaciov, președintele Comisiei pentru afaceri internaționale a Consiliului Federației Ruse, amenință, într-o adresare publică, cele două capitale cu precipitarea situației în Transnistria și Donbas.

Kosaciov ia în derâdere termenul „mova”, care înseamnă „limbă” în ucraineană, și crede că deciziile respective ale autorităților moldovenești și ucrainene au ceva comun – „cursul de integrare europeană”, iar acest fapt ar fi încurajat de Uniunea Europeană. Oficialul rus știe că „limba rusă a fost întotdeauna limba comunicării interetnice în Moldova”.

”Desigur, această decizie nu este una legală, ci exclusiv politică, luată sub presiunea forțelor care se numesc proeuropene. Adevărat, acești politicieni înțeleg integrarea europeană a țării lor într-un mod foarte specific – prin respingerea vechii identități moldovenești și a propriei lor stări de dragul intrării în componența României. (…) Lupta împotriva limbii ruse pentru acești politicieni nu se referă atât la limbă ca la un instrument de comunicare interetnică, ci la vectorul geopolitic: pentru a rupe legăturile vechi de secole ale moldovenilor și Moldovei cu Rusia și rușii, ei sunt gata să încalce nu numai drepturile moldovenilor, urmărind o politică de românizare, ci și drepturile a sute de mii de cetățeni moldoveni de alte naționalități, pentru care rusa este ori nativă sau de bază (și aceștia sunt ruși, găgăuzi, bulgari), afirmă Kosaciov.

Președintele Comisiei pentru afaceri internaționale a Consiliului Federației Ruse amenință, la final, cele două capitale cu conflictele transnistrean și cel din estul Ucrainei.

„Decizia Curții Constituționale îndepărtează Moldova de soluționarea conflictului transnistrean. Este greu de imaginat că locuitorii din stânga Nistrului, care au suferit o tragedie în urmă cu 30 de ani, cauzată de aceeași problemă lingvistică și de aceeași dorință a autorităților de la Chișinău de a efectua o românizare violentă, ar dori brusc să se reintegreze cu o astfel de Republică Moldova. Și „tăcerea” vorbitoare a autorităților europene va deveni un semnal important pentru Donbas, confirmând pe deplin temerile locuitorilor săi cu privire la inevitabila discriminare bazată pe naționalitate și limbă în Ucraina…”, afirmă Konstantin Kosaciov, președintele Comisiei pentru afaceri internaționale a Consiliului Federației Ruse.

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene care  a făcut apel către misiunile diplomatice acreditate în R. Moldova să manifeste respect față de legile și să se abțină de la comentarii, care ar putea fi calificate ca ingerințe în treburile interne ale statului. MAEIE a cerut misiunile diplomatice acreditate în Republica Moldova să manifeste respect față de legile în spiritul Convenției cu privire la relațiile diplomatice de la Viena (1961).

„În contextul recentelor declarații pe marginea Hotărârii nr. 4 a Curții Constituționale pentru controlul constituționalității Legii nr. 234 din 16 decembrie 2020 cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul R. Moldova, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene solicită misiunilor diplomatice acreditate în R. Moldova și membrilor personalului diplomatic al acestora, în spiritul Convenției cu privire la relațiile diplomatice de la Viena (1961), să manifeste respect față de legile, regulamentele și instituțiile statului de acreditare și să se abțină de la comentarii, care ar putea fi calificate ca ingerințe în treburile interne ale statului”, se arată în declarația purtătorului de cuvânt al MAEIE, Daniel Vodă.

Curtea Constituțională a declarat neconstituțională legea cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova. Înalta Curte a stabilit că statutul special prevăzut pentru limba rusă în legea contestată contravine Constituției și că prin această prevedere sunt discriminate limbile vorbite de reprezentanții altor minorități etnice. Proiectul de lege care prevede acordarea statutului de limbă de comunicare interetnică limbii ruse și folosirea acesteia pe teritoriul Republicii Moldova la același nivel cu limba română a fost aprobat pe 16 decembrie 2020, de către deputații PSRM și cei din Platforma „Pentru Moldova”.

Sursa: http://council.gov.ru