Nagorno-Karabah: Separatiștii armeni depun armele, în timp ce ce azerii anunță reintegrarea regiunii: Cum se scuză Rusia
Forţele separatiste armene din Nagorno-Karabah au depus armele miercuri, în timp ce autoritățile de la Baku au anunțat încetarea focului și deschiderea discuțiilor în vederea reintegrării acestei regiuni în Azerbaidjan.
Forţele separatiste au mai afirmat că trupele azere le-au străpuns marți liniile şi au cucerit un număr de înălţimi şi de joncţiuni rutiere strategice, în timp ce lumea a stat deoparte. În aceste circumstanţe, nu există o altă alegere decât încetarea ostilităților, au subliniat ele.
Joi, la Ievlah, vor avea loc negocieri cu privire la viitorul Nagorno-Karabah şi al etnicilor armeni care locuiesc acolo.
Criticat aspru în legătură cu nou eșec al Erevanului în fața Baku în chestiunea Nagorno-Karabah, premierul Nikol Pașinian spune că „nu a participat” la redactarea acordului de încetare a focului.
Armenia s-a bazat în această chestiune pe Rusia, însă în van. Rusia nu a făcut decât să încerce să-și mențină prezența militară în regiune printr-o așa-zisă forță de menținere a păcii și nu a fost capabilă să oprească intervențiile în forță ale Azerbaidjanului pentru a reintegra regiunea secesionistă locuită în mare parte de armeni.
Acuzat că nu a făcut destul în legătură cu Nagorno-Karabah, Kremlinul se scuză prin faptul că Azerbaidjanul a acționat pe propriul teritoriu, dar că discută cu toate părțile implicate.
Profitând de o Rusie slabă din cauza războiului din Ucraina, liderul azer Ilham Aliev a părut hotărât, prin așa-zisa operațiune teroristă lansată marți, să ducă până la capăt reintegrarea cu forța a Nagorno-Karabah, enclavă armeană creată de Stalin în 1923 și transferată Azerbaidjanului. Nagorno-Karabah a fost primul conflict interetnic din spațiul ex-sovietic.