Compania Meta, care deține Facebook, a anunțat marți că a depistat și a destructurat două rețele separate de conturi false angajate în operațiuni ascunse de influențare a publicului din țări occidentale ce funcționau din China și Rusia, transmite CNN Business. Deși rețeaua chineză era mică și primise puțină atenție, a inclus și unele conturi care s-au situat de ambele părți ale politicii americane, potrivit unui raport Meta publicat marți.
Meta rămâne în alertă privind o posibilă interferență străină în alegerile intermediare din SUA, a declarat un purtător de cuvânt al companiei pentru CNN. Ben Nimmo, șeful Meta responsabil de informațiile privind amenințările globale a declarat pentru CNN că a fost pentru prima dată când compania a văzut conturi chineze care direcționează mesaje pentru americani în acest fel.
„Aveau conturi false care pretindeau că sunt americani și încercau să vorbească precum americanii și vorbeau despre probleme interne foarte divizante precum avortul și controlul armelor”, a spus acesta.
Un purtător de cuvânt Meta a spus că firma a împărtășit detalii ale conturilor chineze cu FBI.
Pe de altă parte, campania condusă din Rusia a fost imensă. A răspândit narativele pro-Kremlin despre războiul din Ucraina, a inclus mii de conturi și pagini de mai mai multe platforme de socializare și a cheltuit mai mult de 100.000 de dolari pentru reclame pe Facebook și Instagram.
Meta nu a atribuit niciuna dintre campanii vreunei entități din China sau Rusia, sau guvernelor celor două țări, în schimb spunând că doar conturile care erau parte a campaniilor erau operate din statele respective.
Rețeaua din Rusia viza Germania, Franța, Italia, Ucraina, Marea Britanie
Operaţiunea rusă a început în mai şi a vizat în principal Germania, dar şi Franţa, Italia, Ucraina şi Marea Britanie, a explicat David Agranovich, un reprezentant al Meta, în cadrul unei discuţii cu jurnaliştii, transmite Agerpres.
În centrul operaţiunii se aflau circa 60 de site-uri care imitau site-urile unor media cunoscute, printre care ziarele germane Spiegel şi Bild, cotidianul englez The Guardian sau agenţia italiană de presă ANSA. Reţeaua rusă posta acolo articole care criticau Ucraina şi pe refugiaţii ucraineni sau susţineau Rusia, după care le distribuia pe YouTube, Facebook, Instagram, Telegram, Twitter sau site-uri de petiţii online.
Însă unii jurnalişti de investigaţie au început să pună la îndoială autenticitatea acestor site-uri, determinând Meta să deschidă propria anchetă.
„Probabil este vorba de cea mai importantă şi mai complexă operaţiune de origine rusească pe care am întrerupt-o de la începutul războiului din Ucraina”, existând „o combinaţie cu adevărat neobişnuită de sofisticare şi de forţă brută”, potrivit lui Agranovich.
Pe de o parte, imitarea unor site-uri existente, în mai multe limbi, a necesitat „o investiţie tehnică şi lingvistică importantă”, a spus el. Pe de altă parte, răspândirea de articole pe reţelele de socializare s-a făcut în special prin achiziţia de publicitate sau de conturi false care nu au avut mare succes, fiind adesea detectate automat de sistemele de alertă ale Meta.
Citește articolul integral AICI