Cumpărarea de voturi este una dintre cele mai grave amenințări la adresa democrației moldovenești. În spatele fenomenului se află rețele organizate, deseori cu ramificații externe, care folosesc bani clandestini și manipulare informațională pentru a influența rezultatele scrutinelor. Statul anchetează și sancționează aceste practici, dar adevărata apărare a integrității electorale se construiește prin vigilența societății civile, prin educația alegătorilor și prin cooperarea strânsă cu forțele de ordine. Lecțiile din democrațiile occidentale confirmă: prevenirea fraudei începe cu implicarea cetățenilor și continuă cu acțiuni instituționale ferme.

Societatea civilă – gardianul proceselor electorale

De mai bine de un deceniu, organizațiile neguvernamentale sunt în prima linie a apărării democrației electorale din Moldova. Promo-LEX a construit o tradiție solidă de monitorizare, mobilizând sute de observatori în secțiile de votare și publicând rapoarte detaliate despre nereguli – de la transportarea organizată a alegătorilor până la oferirea de bani și produse alimentare în schimbul votului.

WatchDog.MD verifică finanțarea campaniilor și semnalează public cazurile suspecte de publicitate nedeclarată (WatchDog.md), în timp ce CRJM și IPRE aduc expertiză juridică și propun reforme legislative pentru a închide breșele exploatate de partide. În campaniile recente, rapoartele acestor ONG-uri au fost baza pentru deschiderea unor anchete de către CNA și Procuratura Anticorupție.

Societatea civilă joacă și rolul de avertizor timpuriu. Atunci când autoritățile evită să reacționeze imediat, rapoartele publice ale ONG-urilor țin subiectul pe agenda publică, forțând instituțiile să acționeze.

Inițiative inovatoare: de la spoturi virale la aplicații de raportare

Prevenirea coruperii alegătorilor înseamnă și campanii de informare. În 2024, mai multe ONG-uri au lansat o campanie vizuală și online cu sloganul „Votul tău nu se vinde”. Spoturile au rulat pe TV și rețele sociale, iar activiștii au mers în sate pentru a explica oamenilor ce riscuri ascund câțiva sute de lei primiți în campanie: patru ani de decizii politice controlate de cei care cumpără voturile.

Totodată, au apărut instrumente digitale care facilitează raportarea cazurilor de mituire electorală. Cetățenii pot trimite fotografii sau înregistrări video direct către observatori sau către autorități prin aplicații mobile. În paralel, CNA și CEC au deschis o linie fierbinte dedicată raportării coruperii și finanțării ilegale (IPN.md).

Aceste instrumente sporesc încrederea cetățenilor că nu sunt singuri și că sesizările lor pot declanșa anchete reale.

Educația alegătorilor – antidotul corupției

Cel mai puternic instrument de prevenire a cumpărării de voturi este educația civică. Alegătorii informați sunt mai puțin vulnerabili la tentații și la manipulări.

Sondajul WatchDog.MD/CBS Research din septembrie 2025 arată că 69,8% dintre cetățeni declară că vor participa cu siguranță la vot, însă aproape 27% sunt indeciși (raport PDF). Acest segment reprezintă terenul ideal pentru tentativele de corupere. De aceea, campaniile de educație trebuie să explice clar: acceptarea mitei electorale nu aduce beneficii reale, ci amenzi usturătoare și pierderea dreptului de a decide viitorul comunității.

Codul contravențional stabilește pedepse între 25.000 și 37.500 lei pentru cei care acceptă bani sau bunuri în schimbul votului. Mai mult, cazurile grave intră sub incidența Codului Penal și pot aduce sancțiuni privative de libertate.

Educația digitală devine la fel de importantă. Rețelele dezinformării pro-ruse inundă spațiul online cu știri false și narațiuni conspiraționiste. ONG-urile și presa independentă distribuie ghiduri simple: cum să verifici sursa unei informații, cum să recunoști un cont fals și cum să nu devii un pion în strategia de manipulare.

Prevenirea coruperii alegătorilor înseamnă și campanii de informare. În 2025, Promo-LEX a comunicat public, în serii de materiale educative („Votul tău NU se vinde!”), ce înseamnă coruperea electorală și cum poate fi raportată, consolidând reflexul civico-legal al alegătorilor.

În paralel, CEC și CNA au activat Linia Fierbinte pentru sesizarea anonimă a tentativelor de mituire, iar Inspectoratul General al Poliției a lansat campania națională „Nu te juca cu votul, că vei pierde totul”, cu mesaje de responsabilizare și îndemnuri explicite de a refuza banii și de a sesiza autoritățile.

Cooperarea cu forțele de ordine: un pilon pentru integritatea electorală

Nici cea mai bine intenționată campanie civică nu are impact dacă instituțiile de forță nu intervin rapid. În septembrie 2025, anchetele CNA și Procuraturii Anticorupție au demonstrat ce înseamnă acțiune coordonată: zeci de percheziții în toată țara, sute de mii de euro confiscați și funcționari de partid reținuți.

Cetățenii au un rol esențial în acest lanț: raportările lor, făcute pe liniile fierbinți sau direct către ONG-uri sau poliție, pot declanșa investigații de amploare. Cel mai recent exemplu este cel al call-center-ului pro-rus descoperit la Iași, unde 13 cetățeni moldoveni încercau să influențeze diaspora, arată cât de importantă este colaborarea transfrontalieră dintre polițiile naționale (TVR Info).

Cooperarea dintre ONG-uri, cetățeni și instituții precum CNA, Procuratura Anticorupție și SIS este cheia pentru descurajarea rețelelor de cumpărare a voturilor. O democrație puternică nu poate exista fără poliție și justiție independente, capabile să reacționeze prompt și să transmită semnalul că legea se aplică tuturor.

Lecții internaționale: cum au reușit alte democrații

Fenomenul cumpărării voturilor nu este specific doar Republicii Moldova. Multe democrații au trecut prin situații similare și au dezvoltat mecanisme legale și campanii de prevenire care pot servi drept model.
România are una dintre cele mai stricte reglementări din regiune. Codul Penal, la articolul 386, prevede pedepse între 6 luni și 5 ani de închisoare pentru cei care oferă bani sau bunuri alegătorilor. Alegătorul care acceptă mita nu este sancționat dacă denunță fapta înainte ca autoritățile să fie sesizate – o prevedere menită să încurajeze dezvăluirea rețelelor de corupere (Codul Penal, art. 386).
În Bulgaria, cumpărarea de voturi este o problemă recurentă, în special în zonele rurale. Codul Electoral bulgar stabilește pedepse de până la 6 ani de închisoare și amenzi care pot ajunge la 10.000 leva (aproximativ 5.000 de euro). Autoritățile fac frecvent percheziții în timpul campaniilor, iar presa bulgară relatează constant despre dosare penale deschise.
Marea Britanie merge chiar mai departe: Representation of the People Act 1983 consideră cumpărare de voturi  orice încercare de a influența votul prin bani, locuri de muncă sau contracte. Pedepsele ajung la 7 ani de închisoare, amenzi nelimitate și chiar interdicția de a ocupa funcții publice Un element de bună practică îl constituie colaborarea directă dintre Comisia Electorală și poliția locală, care investighează imediat orice suspiciune și publică transparent rezultatele.
În Statele Unite, legea federală interzice oferirea de „orice valoros” pentru a influența votul. Pedepsele sunt de până la 5 ani de închisoare și amenzi consistente. În plus, statele au reglementări proprii: în Texas, cumpărarea de voturi este infracțiune de gradul trei, pedepsită cu 2–10 ani de închisoare, iar în California amenda poate ajunge la 10.000 de dolari și până la 4 ani de detenție. Tot aici s-au dezvoltat campanii civice precum Rock the Vote, care au reușit să mobilizeze tinerii și să reducă vulnerabilitatea la mită electorală.

Lecția comună: educația constantă, transparența și aplicarea legii reduc drastic cumpărarea voturilor. Moldova poate prelua aceste practici prin campanii permanente, prin colaborare strânsă între instituții și ONG-uri și prin sancționarea publică a oricărei tentative de corupere.

Concluzie

Prevenirea cumpărării de voturi nu este o bătălie de o zi, ci un proces continuu. Societatea civilă expune fraudele, ONG-urile educă alegătorii, iar forțele de ordine intervin pentru a pedepsi rețelele ilegale. Împreună, aceste elemente construiesc un scut democratic.

Lecțiile internaționale confirmă că votul nu poate fi apărat doar prin legi, ci printr-o cultură a integrității. Moldova are nevoie de campanii permanente de educație, de colaborare reală între cetățeni și instituții, și de sancțiuni aplicate fără excepție. Numai astfel votul rămâne ceea ce trebuie să fie: expresia liberă și neatinsă a voinței cetățenilor.

Share.
Exit mobile version