Preşedintele în exerciţiu, Igor Dodon, a contestat votul diasporei în instanţa de judecată. Acesta nu a raportat întreg exercițiul, ci un pretins caz de transportate a alegătorilor la secția de votare din oraşul Verona, Italia, un mesaj ambiguu al unui tânăr filmat la o secție de votare din Londra, Marea Britanie, și un pretins caz de mituire a alegătorilor din stânga Nistrului cu 700 de „ruble transnistrene”, echivalentul a 750 lei moldovenești scrie ziarul de gardă. De asemenea, candidatul susținut de PSRM în alegerile prezidențiale a cerut în instanță constatarea implicării în campania electorală a președintelui României, Klaus Iohannis, al prim-ministrului României, Ludovic Orban, și al președintei formațiunii ,,Uniunea Creștin Democrată din Germania”, Annegret Kramp Harrenbauer. Nu în ultimul rând, Igor Dodon a acționat în judecată câteva birouri electorale ale secțiilor de votare preconizate pentru alegătorii din stânga Nistrului.

În data de 16 noiembrie, după ce a fost clar că a pierdut alegerile prezidențiale, Igor Dodon a depus mai multe contestații în instanța de judecată. Mai exact – trei.

,,Au fost depuse mai multe contestaţii şi e logic să depui aceste contestări. Aţi văzut fraudarea în ţările UE, aţi văzut transportarea alegătorilor. Deci e clar că aceste întrebări sunt, dar vom merge conform procedurii legale”, anunța Dodon.

Toate cele trei contestații depuse de Dodon au fost declarate inadmisibile de Curtea de Apel Chișinău. Două dintre ele, însă, puteau fi atacate, cel târziu până pe, 21 noiembrie, la Curtea Supremă de Justiție.

Dodon a accentuat vineri seara, 20 noiembrie, că Curtea Constituțională nu este în drept să recunoască rezultatele alegerilor și mandatul noului președinte ales până nu se termină toate procedurile juridice.

Iohannis, Orban și Kramp Harrenbauer s-au implicat în campania electorală?

În data de 16 noiembrie 2020, avocatul lui Igor Dodon a depus o cerere cu privire la constatarea faptului implicării în campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 1 noiembrie și 15 noiembrie 2020 a persoanelor străine – Președintele României, Klaus Iohannis, Prim-ministrului României, Ludovic Orban, și Președinta formațiunii ,,Uniunea Creștin Democrată din Germania”, Annegret Kramp Harrenbauer.

În 17 noiembrie, judecătorul a decis declinarea competenței de examinare a cererii și a dispus transmiterea acesteia către Curtea de Apel Chișinău, pentru examinare, conform competenței jurisdicționale materiale.

Ajunsă la Curtea de Apel Chișinău, vineri, 20 noiembrie, pretinsa acțiune înaintată de către Igor Dodon a fost declarată inadmisibilă, pe motiv că aceasta nu corespunde exigențelor legale, iar reclamantul nu a înlăturat neajunsurile invocate de către instanță, deși pe 19 noiembrie 2020, a expediat în adresa instanței răspuns la notificarea instanței de apel, expimânu-și în acel răspuns doar dezacord-ul cu soluția Judecătoriei Chișinău.

Completul de judecători precizează că, în cererea sa Igor Dodon nu a invocat pretenții clare, precum și participanții/pîrîții la proces împotriva cărora a înaintat acțiunea.

Conform hotărârii, încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiție în termen de o zi de la pronunțare, prin intermediul Curții de Apel Chișinău.

Moldovenii din stânga Nistrului, împiedicați să voteze?

Tot în data de 16 noiembrie, avocatul lui Igor Dodon a înaintat acțiune în materie electorală, solicitând constatarea inacțiunilor membrilor birourilor electorale exprimate prin tergiversarea procesului electoral și neasigurarea fluxului eficient în vederea asigurării exprimării votului, constatarea acțiunilor îndreptate spre blocare drumurilor publice, care au avut ca scop neadmiterea cetățenilor Republicii Moldova stabiliți cu traiul în localitățile din stânga Nistrului la secțiile de votare constituite de Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale nr. 37.

În motivarea cererii se precizează că inacţiunile membrilor Birourilor electorale ale secţiilor de votare din localităţile Cocieri, Dubăsari, Molovata Nouă şi Doroţcaia au dus la tărăgănarea procesului de vot, precum și la împiedicarea exercitării dreptului de vot al alegătorilor.

Judecătorul de caz, de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, și-a declinat competența și a dispus transmiterea cererii spre examinare către Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani.

În data de 19 noiembrie, Judecătoria Chişinău, sediul Râșcani, a declarat drept inadmisibilă cererea lui Igor Dodon, pe motiv că a fost omis termenul de înaintare a contestației, care urma a fi depusă în ziua alegerilor și examinată conform normelor menționate, în aceeași zi. Hotărârea nu a fost atacată la Curtea de Apel Chișinău.

Material video cu iz de fals din diasporă, printre probele invocate de Dodon

Pe 16 noiembrie, avocatul lui Dodon Igor a depus și o cerere privind constatarea faptului transportării organizate a alegătorilor la secțiile de votare în cadrul turului doi al alegerilor prezidențiale, din 15 noiembrie, și constatarea faptului remunerării alegătorilor.

În motivarea acțiunii Dodon a invocat că în 15 noiembrie, în turul doi de scrutin prezidențial, în spațiul mediatic au apărut materiale video, care indică asupra încălcării legislației în vigoare. Acesta face trimitere la canalul telegram „Lustrația” și invocă că în materialele video poate fi observată transportarea centralizată a alegătorilor şi mituirea acestora cu 700 de „ruble transnistrene”, echivalentul a 750 lei moldovenești.

„Aspectele enunţate indică asupra faptului că cetățenii transportaţi se află cu reședința în UAT din stânga Nistrului. De asemenea, sursa video conţine filmări ale numărului de înmatriculare a microbuzului, dezvăluită parţial. Tot pe 15 noiembrie a fost publicat încă un video, potrivit cărui un grup de alegători au fost transportaţi în mod centralizat, într-un microbuz, contrar prevederilor legislaţiei. La fel autorul imaginilor a înregistrat momentul în care a primit indicaţii univoce de a exprima votul electoral într-un anumit mod. Potrivit sursei, persoana urma să efectueze o poză a buletinului de vot pentru a face dovada votării conforme, ca ulterior să primească remunerarea pecuniară. Autorul filmărilor a indicat asupra faptului că se află în prejma secției de votare din Italia, oraşul Verona. Totodată, a fost surprins un microbuz cu capacitate mai mare de opt persoane care a transportat alegătorii la secţia de votare”, se arată în motivarea cererii.

În cerere se face trimitere și la un clip, de la Londra, în care este filmat deschis un tânăr care afirmă că ar fi fost plătit cu 50 de lire sterline (echivalentul a 1100 de lei), însă fața acestuia nu se vede clar, fiind acoperită de mască. Totodată, mesajul transmis de acesta este unul ambiguu. Deși spune că a venit să voteze „pentru o schimbare”, tot el declară că trebuie „să îl susținem” pe Igor Dodon, iar pe finalul discuției spune că a fost plătit cu 50 de lire pentru a o vota pe Maia Sandu.

– Să fie o schimbare și actualul cine este acum să-l susținem, așa cum este el. Bun, rău, să-l susținem.
– Actualul pe cine aveți dvstră în vedere?
– Ăăăă, Dodon, Dodon.

– Spuneți, vă rog, ați primit careva surse financiare pentru a veni la vot?
– Da, da.
– Cât ați primit?
– 50.
– 50 de ce? În ce țară sunteți acuma? Suntem în Anglia, da? Așa, asta 50 în bani ce se numesc?
– Lire, 50 de lire.
– Asta pentru Sandu, da?
– Da, pentru Maia Sandu.

Totuși, magistrații remarcă faptul că declararea acțiunii inadmisibilă în temeiul art.207 alin.(2) lit. h) Cod administrativ, nu exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași reclamant cu aceeași acțiune.

Încheierea din 20 noiembrie este cu drept de recurs la Curtea Supremă de Justiție în termen de o zi de la pronunțare, prin intermediul Curţii de Apel Chişinău. Termenul a expirat.

Dodon: Sunt obligat să apăr votul celor care au votat pentru mine

Alegerile prezidențiale din 15 noiembrie au fost recunoscute de către observatorii internaționali, însă președintele în exercițiu, Igor Dodon, a acuzat, în prima sa declarație publică, „încălcări fără precedent” și a promis că va contesta rezultatele scrutinului.

„Staff-ul nostru electoral a fixat mai multe încălcări, fără precedent, în acest scrutin prezidențial. Este vorba de blocarea dreptului de vot pentru cetățenii R. Moldova care locuiesc în stânga Nistrului, este vorba de transportarea alegătorilor în țările membre ale Uniunii Europene, este vorba de implicarea, prin declarații, a diferitor oficiali occidentali și influențarea rezultatelor votului. Eu pe parcursul acestei nopți și azi dimineață am primit sute și mii de mesaje de la concetățenii noștri, nu doar din R. Moldova, dar de pe întreg teritoriul țării, alegătorii mei, care întreabă cu lacrimi, dar de ce să permitem celor care au fraudat alegerile și să nu contestăm? O felicit preventiv pe dna Maia Sandu cu acest rezultat, dar sunt obligat să apăr votul celor care au votat pentru mine, prin toate căile legale: CEC, judecată, Curtea Constituțională”, a promis Igor Dodon a doua zi după anunțarea rezultatelor alegerilor.

Acesta nu a făcut referire la faptul că alegătorilor din regiunea transnistreană li s-a plătit pentru a-l vota, iar în mai multe secții de votare din străinătate unii alegători nu au putut vota, pentru că s-au terminat cele cinci mii de buletine de vot disponibile.

Conform hotărârii, încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiție în termen de o zi de la pronunțare, prin intermediul Curții de Apel Chișinău. Termenul a expirat duminică, 22 noiembrie.
Sursa: zgd.md