1. În Republica Moldova s-au făcut anumite încercări de a diminua riscul public la expunerea la dezinformare. Totuși, trebuie atras mai mult atenția la aspectul online al dezinformării, pentru că TV-ul va avea un rol tot mai mic în viitor. Mulți cetățeni din Moldova accesează informația în română, engleză și rusă de pe online. De aceea, tot ceea ce s-a încercat a realiza pentru prevenirea dezinformării prin interzicerea prin lege a unor emisiuni politice din exterior, ar putea să fie insuficient, deoarece tot mai mulți moldoveni accesează sursele de informație online.

    Opinia a fost exprimată de Dionis Cenușa, politolog, cercetător la Universitatea Justus-Liebig din Giessen, Germania, la dezbaterea publică „De ce este nevoie de reziliență informațională și cum poate fi asigurată”, organizată de Agenția de presă IPN.

    În opinia politologului, statele sunt influențate diferit de insecuritatea informațională. Moldova este cea mai apropiată de Ucraina, iar Ucraina este prima țină a dezinformării ruse. „În același timp, există situații când regimurile autoritare din regiune creează o insecuritate informațională prin propriile acțiuni. Ele pot anihila nu doar ceea ce vine din Vest, dar și pe cei de acasă care promovează mesaje nedorite de autorități. De multe ori, spațiul Parteneriatului Estic oferă exemple clare de acest gen în Belarus și Azerbaidjan, când regimurile sunt interesate în distorsionarea spațiului informațional în favoarea propriilor doctrine”, a spus el.

    Pentru a ține sub control dezinformarea și a asigura reziliența informațională, potrivit lui Dionis Cenușa, trebuie actualizată legislația, pentru a introduce noi definiții, cum ar fi cea de „reziliență informațională” care este un element al securității informaționale. „Trebuie de văzut ce face și cât de bine se descurcă SIS-ul și trebuie de înțeles cât de mult poate contribui Consiliul Audiovizualului. Dacă nu se descurcă, se poate de implicat instituții specializate în „securitatea mai blândă” care implică alte tipuri de tehnici de a combate pericolele informaționale”.

    În altă ordine de idei, Dionis Cenușa a menționat că mesajele în limba rusă, vorbită de minorități etnice, au un impact mai mare. „Contează cel care transmite mesajul, în ce mod o face și cel care îl recepționează. Dacă ultimul a fost bombardat cu informații negative pe parcursul ultimilor ani de zile, atunci practic e imposibil să anticipezi o reacție pozitivă a acestui grup. Problema nu se rezumă doar la faptul că sunt o parte din partide care alimentează doar cu informații negative un anumit segment al pululației, dar că minoritățile etnice din Republica Moldova sunt conectate la surse de informare  transfrontaliere care produc acel volum de informații negative”, a afirmat el.

    Sursa: ipn.md