În timp ce Moldova trece de la un președinte la altul, în Parlament se formează o coaliție informală care încă lucrează în interesele fostului președinte Igor Dodon. În ultimele două săptămâni, în Parlamentul Republicii Moldova, inițiativele legislative care erau pe stand by au fost adoptate fără discuții, cu încălcarea regulamentului  și fără a lua în considerare sursele financiare care pot acoperi  așa zisele „reforme”.

Partidul Socialiștilor a pierdut președinția, cel mai important detaliu al „mecanismului” care a fost construit în timpul mandatului de patru ani al lui Igor Dodon. Acum aceasta trece legal în opoziție. Socialiștii din spatele lui Dodon nu vor suporta acest lucru iar pentru a reface forțele care au fost irosite în campania prezidențială nu mai este timp. Partidul încearcă să se regrupeze și să păstreze controlul asupra Guvernului și Parlamentului pentru a preveni alegerile anticipate în cel mai incomod moment pentru sine, deoarece astfel imaginea și așa știrbită a stângii poate fi direct proporțională cu numărul lor de fotolii, în noul Parlament.

„Bătălia garanților”

După perioada agitată din timpul alegerilor prezidențiale, Moldova a plonjat din nou în luptă. Confruntarea politică și juridică a început chiar a doua zi după alegeri. Pierzând cu o diferență sesizabilă, Dodon a vrut  să conteste rezultatele alegerilor în instanță, dar fără rezultat.

În data de 3 decembrie, deputații PSRM, ai lui Șor dar și alți  aleși care și-au schimbat direcția politică de-a lungul carierei lor parlamentare au adoptat în Parlament un pachet de legi privind retragerea din subordinea președintelui  a Serviciului de Informații și Securitate (SIS).

În 2016, după ce Igor Dodon a devenit președinte, democrații lui Plahotniuc au transferat SIS sub control parlamentar. În 2019, socialiștii, cu ajutorul blocului ACUM, l-au adus înapoi sub controlul șefului statului. După înfrângerea lui Igor Dodon la alegerile prezidențiale din noiembrie, Vasile Bolea&Co s-au răzgândit și, după ce au preluat părți din nota informativă din proiectul de lege din 2016, au încercat să transfere SIS din nou sub control parlamentar, dar Curtea Constituțională a suspendat legea. Președintele ales Maia Sandu a numit anterior adoptarea legii o încercare a fostului președinte Igor Dodon de a uzurpa puterea.

„Președintele în exercițiu”

Mai puțin pretențios în alegerea aliaților Dodon, datorită parlamentarilor socialiști și dezertorilor, promovează alte legi în Parlament, care au provocat indignarea politicienilor moldoveni de dreapta și a susținătorilor acestora.

Cu o săptămână înainte de a-i expira mandatul de președinte lui Dodon, a fost abrogată „legea miliardului”, vârsta de pensionare a fost redusă, statutul limbii ruse a fost ridicat, Găgăuzia a primit puteri suplimentare, stadionul republican a fost luat de la americani, iar știrile și emisiunile TV rusești au reapărut în grila unor posturi TV.

„Limba mea – dușmanul tău”

Prin legea care garantează limbii ruse statutul de limbă de comunicare interetnică, Dodon speră să își elibereze calea spre Parlament, în perioada premergătoare alegerilor anticipate iminente. Iar dacă viitorul șef de stat Maia Sandu va decide să desființeze guvernarea, aceasta va fi în mâinile lui Dodon, care va putea ataca adversarii sub paravanul bannerelor de susținere a drepturilor vorbitorilor de limbă rusă, care constituie o mare parte din electoratul socialiștilor. Dacă  opoziția va accepta legea limbii ruse, își va înfuria susținătorii. Dacă va încerca să o conteste în instanță, socialiștii vor acuza opoziția de atacuri asupra moldovenilor vorbitori de limbă rusă și ignorarea drepturilor minorităților naționale.

Mai mult,  Dodon merge săptămâna aceasta la Moscova ca un apărător incontestabil al intereselor „lumii ruse” în Moldova, ceea ce îi permite să continue să conteze pe sprijinul Rusiei, inclusiv în alegerile parlamentare.

Legea „miliardului”

Consecințe nefaste asupra opoziției aduce și abrogarea legii „miliardului”, adoptată în 2014-2015, conform căreia se obligă să returneze Băncii Naționale banii  depuși ca împrumut de urgență către trei bănci jefuite, prin care s-a realizat „furtul miliardului”. Socialiștii spun că în acest fel  din bugetul de stat pentru anul au fost alocate aproximativ 800 de milioane de lei. Cu toate acestea, abrogarea acestei legi dezavantajează cel mai mult statul.

Șeful Băncii Naționale, Octavian Armașu, a avertizat că, pe lângă deteriorarea relațiilor cu FMI și închiderea finanțării externe, abrogarea legii va duce la formarea unei găuri în bilanțul Băncii Naționale, care poate devaloriza leul moldovenesc și respectiv provoca o inflație.

Această inițiativă rupe complet relațiile cu organizațiile internaționale, care în 2021 mai mult ca sigur nu ne vor acorda împrumuturi și subvenții noi, mai ales în condițiile epidemiei de coronavirus și a crizei economice. Astfel în  bugetul de stat se creează o gaură uriașă care îi va fi pusă în cârcă noului președinte.

„De ce îl criticați acum? Dacă nu vă place și doriți să faceți un demers la Curtea Constituțională, atunci asumați-vă responsabilitatea, anunțați-i pe oameni”– comentează Dodon.

Inițiativele legislative adoptate de coaliția informală, promulgate ulterior de Dodon, nu se referă la reforme, ci la supraviețuire. Cel mai probabil, Moldova nu va putea evita alegerile anticipate. Cu fiecare zi care trece, presiunea publică va crește, iar întrebarea nu ține de faptul dacă vor exista alegeri anticipate, ci când anume vor avea loc acestea. Socialiștii vor trage din timp, încercând să ochească un moment mai convenabil pentru ei. Dar un astfel de moment ar putea să nu existe – socialiștii ar putea pierde controlul asupra situației.