De Yevhen Mahda

Studiul instrumentelor hibride și al tehnologiilor folosite pentru aplicarea lor devine de-acum imperativ pentru majoritatea țărilor europene. Trebuie înțeles ca aplicarea lor durează suficient de mult timp pentru a reprezenta o bază de studiu, iar nevoia de a adopta contramăsuri va rămâne relevantă mulți ani de-acum înainte.

Revolverul hibrid

Nu doar Rusia folosește instrumente hibride; tentația de a folosi tehnologii asemănătoare există și în alte țări, unde se poate observa o relație interesantă: cu cât puterea depinde mai puțin de rezultatele alegerilor, cu atât este mai probabil să folosească tehnologii hibride. De aceea procesele democratice sunt adesea supuse presiunilor de tip hibrid.

Un alt aspect evident: activitatea hibridă pe bazează pe experiența Războiului Rece, însă astăzi este folosită mai intens datorită unei accelerări a schimburilor informaționale. Este ușor de observat dorința Federației Ruse de a aduce contextul internațional cât mai aproape cu putință de formatul confruntărilor bipolare, în care erau obișnuite să lucreze serviciile secrete sovietice. Cât despre serviciile speciale, folosirea influenței hibride depinde de obicei de informațiile colectate. Acest lucru confirmă ipoteza conform căreia folosirea influenței hibride reprezintă prerogativul statului și un element de politică publică.

Elementele de influență hibridă sunt de natură dialectică. Pe de-o parte, cele mai eficiente dintre ele sunt doar câteva și felul în care sunt folosite amintește de butoiașul unui revolver. Se învârte după nevoile clientului, iar aplicarea tehnologiei seamănă cu descărcarea armei. Pe de altă parte, aproape fiecare sector al vieții publice poate deveni o sferă de influență hibridă. Singura întrebare este cât de multe informații, resurse financiare și organizaționale vor fi folosite pentru atingerea obiectivelor. Relevanța analogiei este amplificată de faptul că revolverul nu o tehnologie nouă, iar în ziua de azi încă se mai produc arme care folosesc această tehnologie.

Care sunt tuburile butoiașului? Cu ce tip de tehnologie/gloanțe sunt umplute? Continuând analogia butoiașului, am observat că există tipuri diferite de instrumente cu impact hibrid – de la un cartuș cu o cantitate redusă de praf de pulbere până la un cartuș exploziv, care poate da o lovitură mortală unui inamic periculos. Un stat care folosește tehnologia de influență hibridă uneori seamnănă cu un infractor periculos înarmat, iar asta trebuie să fie înțeles destul de clar.

De ce este relevant exemplul Ucrainei în acest context? Țara mea a resimțit impactul tehnologiei hibride chiar înainte de ocuparea Crimeei de către Rusia și de declanșarea ostilităților în Donbas. Timp de aproape 30 de ani după proclamarea independenței, Ucraina era percepută de către elita politică din Rusia drept un teritoriu pierdut temporar, iar raportul ei cu Ucraina era unul pe măsură. O concluzie ce poate fi trasă în urma evenimentelor din ultimii șapte ani este faptul că într-o democrație, contracararea influenței hibride nu este numai o responsabilitate a statului, ci și o provocare pentru societatea civilă și abilitatea ei de a respinge atacurile la suveranitatea țării.

Cele șase gloanțe din butoiașul hibrid

Știrile false și dezinformarea sunt „cartușul” cel mai puternic și versatil din butoiașul hibrid, fiind imposibil de imaginat un efect hibrid fără folosirea de fake news. Ele pot apărea în orice domeniu al vieții, ne pot afecta emoțiile de la bun început, și uneori par niște farse nevinovate (farsele telefonice, de exemplu), sau mesaje satirice la adresa autorităților. Cu toate acestea, principala amenințare a știrilor false este faptul că ele estompează linia fină de demarcație dintre adevăr și ficțiune, fiind capabile să creeze o realitate paralelă. Focare de dezinformare, care prezintă o amenințare serioasă la adresa suveranității statale, au fost în mod repetat semnalate în momentele delicate din istoria țării, când au existat provocări la adresa securității naționale. Poate principala amenințare a fenomenului fake news este subestimarea pericolului pe care îl reprezintă pentru stat și societate.

Atacurile cibernetice. Au fost în nenumărate rânduri întâlnite în Statele Unite, despre care se poate spune că este cea mai puternică țară din lume azi. Deși președinții Statelor Unite și Rusiei, Joseph Biden și Vladimir Putin, au făcut referire la ele în cadrul înâlnirii lor, problema este de fapt una globală. Rusia se încăpățânează să dezmintă implicarea ei în atacurile cibernetice din Occident. Kremlinul încă n-a fost prins în flagrant. Corect este să admitem că există multe țări care dispun de capacitatea tehnologică pentru a comite astfel de atacuri, însă aceste instrumente sunt mascate prin crearea unor „asociații independente” de hackeri. Atacurile cibernetice necesită, în primul rând, un răspuns global, din cauza riscului de a produce catastrofe la scară largă.

Discreditarea unei țări pe scena internațională. Nu toate țările își pot construi o imagine atractivă pe scena internațională. Politica externă a unei țări poate fi atacată în momentele esențiale ale activității ei diplomatice (îndeplinirea criteriilor de aderare, semnarea de contracte de anvergură etc.). Cu toate acestea, în regiunea Europei Centrale și de Est, există multe conflicte care nu au fost rezolvate în mod corect în trecut. Tragedia din Volânia din 1943-1944, de exemplu, încă mai otrăvește relațiile dintre Polonia și Ucraina. Și relațiile continuă să fie afectate de vandalizarea monumentelor, iar în 2017 instigatori necunoscuți au tras cu lansatorul de grenade asupra Consulatului General al Poloniei din Luțk, centrul administrativ al Volîniei.

Țările mai pot fi denigrate prin acuzarea lor de cooperare cu alte state care încalcă normele de conduită de pe scena internațională. În august, 2017, Ucraina a fost acuzată că a cooperat cu Coreea de Nord în domeniul dezvoltării de tehnologie balistică, o acuzație care s-a adeverit a fi o tentativă de manipulare bine gândită. Reacția promptă a Ministerului ucrainean de Externe a contribuit la domolirea scandalului, însă nu există garanții că astfel de tehnici nu vor mai fi folosite pe viitor. În realitate, Rusia însăși nu este decât un poligon de testare a acestor tehnici înainte ca ele să poată fi folosită în alte țări. Cele mai grăitoare exemple sunt adevărata vânătoare a liderului opoziției neparlamentare, Aleksei Navalnîi, sau dezmățul ce a urmat anexării Crimeei în 2014.

Intervenția în procesele democratice. Poate fi numită un „cartuș” cu o cantitate redusă de praf de pulbere, deoarece nu poate fi întotdeauna probată. Am putut observa acest proces când Olanda a organizat un referendum despre Acordul de Asociere al Ucrainei cu UE, care a avut un rezultat negativ. Mult mai celebre sunt tentativele de manipulare din campania pentru Brexit, sau amestecul în alegerile prezidențiale din 2016 în Statele Unite.

Activitățile Rusiei au fost semnalate la vremea respectivă, așa că manipulatorii și-au atins probabil scopul principal: slăbirea încrederii în procesele democratice, ceea ce a avut ca efect în special asaltul asupra Capitoliului din 7 ianuarie, 2021, organizat de către simpatizanții lui Donald Trump și un procent semnificativ de persoane care cred că rezultatele alegerilor prezidențiale din 2020 din SUA au fost fraudate.

Dezumanizarea adversarului. Cu toate acestea, în fostul spațiu sovietic este utilizată în situații de tip hibrid. Povestea „băiatului răstignit” în iulie 2014 se bazează pe speculalții despre circumstanțele morții unui băiat de 5 ani lângă Horlivka, în teritoriul controlat de guvernul ucrainean. Dezumanizarea adversarului nu are loc doar acolo unde există ostilități: președintele Belarusului Lukașenko își etichetează adeversarii politici drept „naziști”, știind foarte bine cum este văzut acest apelativ într-o țară care a suferit mult sub ocupația nazistă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Hibridizarea evenimentelor istorice. În Rusia, expresia „istoria este scrisă de învingători” este luată literalmente, încercându-se astfel promovarea propriei interpretări a celui mai tragic eveniment din secolul douăzeci. Vladimir Putin a acuzat oficial Polonia de colaborare cu regimul nazist și că a încercat să-și promoveze propria viziune a Holocaustului, tocmai la Muzeul Yad Vasehm. Manipulările lui din discursul susținut în marja Forumului despre Comemorarea Holocaustului au fost atât de evidente, încât administrația muzeului a fost nevoită să-și ceară scuze. Kremlinul cunoaște foarte bine importanța interpretării evenimentelor istorice din lumea modernă, așa că participarea lui Putin la campania de informare a fost intenționată.

Infodemie. Pandemia de COVID-19 a schimbat în mod semnificativ lumea, devenind nu doar o problemă pentru sistemele de sănătate locale, ci dând naștere și unei infodemii – răspândirea de informații neverificate în contextul unei sensibilități accentuate a milioanelor de consumatori de știri. Rusia și China încearcă să folosească coronavirusul și consecințele sale în scop propriu, în special pentru a-și consolida influența globală. Accelerarea vitezei de răspândire a știrilor false, subminarea intenționată a poziției principalilor furnizori de asistență, promovarea metodelor de creștere a presiunii administrative ca panaceu în lupta împotriva coronavirusului, toate aceste strategii sunt folosite de Moscova și Beijing.

Cum să te ferești de gloanțele hibride?

Care sunt măsurile care pot contracara în mod eficient influențele de tip hibrid? În mod evident, este imposibil să „dezarmezi” rapid un butoiaș hibrid în ziua de azi, de vreme ce pentru alimentarea lui este nevoie de o cantitate importantă de resurse, acesta fiind folosit de un stat ale cărui caracteristici includ și prezența unui arsenal de arme nucleare și statutul de membru permanent în Consiliul de Securitate ONU. Astfel, este nevoie de un răspuns nu prin intermediul restricțiilor (nu sunt eficiente), ci printr-o creștere la nivelul de gândire critică al societății, răspândirea alfabetizării mediatice și conjugarea unei abordări comune în regiunea Marea Baltică – Marea Neagră, zonă pe care Rusia o consideră de influență strategică, drept pentru care aici sunt folosite cel mai intens tehnologiile de acțiune hibridă.

Sursa: https://www.veridica.ro