Tamara Eidelman, profesoară de istorie din Rusia, stabilită din 2022 în Portugalia, a publicat pe canalul său de YouTube cu 18, milioane de urmăritori o lecție despre istoria Republicii Moldova. În peste două ore de relatări, de la Dacia și Imperiul Roman, până la războiul de pe Nistru, autoarea blogului a făcut numeroase mențiuni despre „românizarea” populației localnice.
Eidelman a încercat să explice diferența dintre limba română și „pretinsa” moldovenească, după anexarea teritoriului actual al Moldovei la Imperiul Rus în 1812 și revenirea Basarabiei în componența României în 1918. Întâmplător sau nu, dar contrar declarațiilor sale despre „românizare”, în relatările despre limba vorbită ea a prezentat exact opusul – cum propaganda rusă a creat artificial limba moldovenească prin intermediul controversatului Leonid Madan, care a elaborat„Gramatika Moldoveniaskî”, publicată la Tiraspol în 1929.
Ce-i drept, Eidelman uită să spună că autorul acestei cărți a fost arestat ulterior de regimul stalinist și condamnat la pedeapsă capitală, iar cercetările lui au fost ulterior retrase.
Eidelman a mai relatat că minoritățile nu erau luate în seamă în perioada guvernării românești și, în opinia sa, autoritățile au impus utilizarea grafiei latine, fără a lua în considerare că localnicii nu o posedă. Potrivit lecției sale, cursurile de limbă română ar fi fost boicotate de localnici.
Declarațiile despre românizare par a fi similare celor din perioada URSS și cele pe care le promovează actualmente Kremlinul.
Pogromul din Chișinău a fost asociat de Eidelman cu activitatea intelectualilor naționaliști.
Profesoara a mai rostit și celebra zicală sovietică „ca să fii ministru, trebuie să fii de peste Nistru”, utilizată în perioada URSS, când Moscova promova frecvent în funcții de nivel înalt persoane născute pe malul stâng al fluviului. În opinia sa, o bună parte a reprezentanții elitei vremii veneau de pe teritoriul actualei regiuni transnistrene.
Relatând despre războiul din 1992, Eidelman a povestit cum Igor Smirnov și preluat puterea în stânga Nistrului, dar a evitat să facă referiri prea directe la implicarea Rusiei la declanșarea conflictului, afirmă că președintele rus de pe Boris Elțin atunci și-ar fi dorit, de fapt, încetarea acțiunilor militare.
Profesoara a elogiat subtil și influența generalului Lebedi asupra finalizării războiului, menționând că el ar fi utilizat strategia ofensivei, pentru a pune capăt conflictului militar prin demonstrarea puterii. Mai exact, în opinia sa, astfel militarii ar fi presat Moldova să renunțe la apărare.
Eidelman crede că pacea ar fi fost semnată, pentru că forțele țării noastre înțelegeau că pierd. De ce Elțin a trebuit să îl trimită în Moldova pe Lebedi, totuși, dar și cum a ajuns aici Armata a 14-a a Rusiei, profesoara nu a explicat. Mai mult a povestit despre cum a prins Smirnov momentul ca să consolideze în jurul său minoritățile care nu erau de acord cu vocile politice naționaliste de la Chișinău.
Dacă utilizarea narativelor Moscovei în lecția sa de istorie de către Tamara Eidelman este urmare și influență a studiilor sovietice, lipsa altor informațiilor veridice despre istoria Moldovei ori există alte motive pentru a le promova, poate răspunde doar autoarea.
Cert este că, printre fapte dovedite științific, în lecția sa s-au scurs mai multe falsuri și dezinformări care erau inoculate moldovenilor încă din perioada sovietică.
Reacția internauților nu s-a lăsat așteptată, iar publicul din Moldova, chiar și cel vorbitor de rusă, i-a reproșat profesoarei că promovează ideile propagandei Kremlinului.
Tamara Eidelman urmează să vină în Republica Moldova, pentru a susține lecții de istorie, în luna noiembrie. Deocamdată nu este clar dacă, după scandalul cu prelegerea ei de pe YouTube, această vizită nu va fi anulată.