Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a cerut vineri Rusiei să fie transparentă în privinţa exerciţiilor sale militare ‘Zapad-2021’ şi a numărului de soldaţi implicaţi, în contextul în care în Polonia, ţările baltice şi Ucraina creşte îngrijorarea în legătură cu intenţiile Moscovei.

Precedentele exerciţii ‘Zapad’ de-a lungul frontierei pe care Rusia o are în comun cu NATO au avut loc la scară amplă, spun oficiali ai Alianţei, potrivit cărora Moscova a subraportat în mod repetat dimensiunea lor, în pofida regulilor internaţionale.

”Rusia ar trebui să se comporte într-un mod predictibil şi transparent”, a subliniat Stoltenberg pentru Reuters. Faza principală a acestor exerciţii va începe pe 10 septembrie.

Manevrele Zapad, care urmează după o masare de trupe ruse la graniţele cu Ucraina în acest an, au amplificat riscul unui accident sau al unei erori de calcul care ar putea declanşa o criză, au spus oficiali NATO.

”Ceea ce am văzut anterior este că numărul de trupe participante la exerciţii a depăşit semnificativ cifrele anunţate”, a menţionat Stoltenberg, cerând Moscovei să-şi respecte obligaţiile revenite din Documentul de la Viena, un acord internaţional ce guvernează exerciţiile militare în Europa.

Conform unui bilanţ alcătuit de NATO Review, o publicaţie a Alianţei, Rusia a desfăşurat între 60.000 şi 70.000 de militari în cadrul Zapad-2017, dar a declarat numai 12.700.

Rusia, ale cărei forţe vor participa la manevre alături de cele belaruse, afirmă că este dreptul său să întreprindă exerciţii militare pe teritoriul propriu şi că este clară în privinţa efectivelor implicate.
Ministerul Apărării din Belarus a indicat în august că exerciţiile vor avea loc pe terenuri de antrenament atât din Rusia, cât şi din Belarus, şi vor fi bazate pe un scenariu în care cele două state sunt atacate.

”Realitatea este că, de la sfârşitul Războiului Rece, Rusia nu a deschis niciodată un exerciţiu pentru inspecţii obligatorii. Aşa încât vom fi vigilenţi”, a afirmat Stoltenberg.

Experţi occidentali cred că operaţiunile pe scară largă, cu utilizarea de drone, rachete şi arme noi, permit Rusiei să exerseze pentru un război total cu Statele Unite în Europa. NATO spune despre sine că este o alianţă defensivă şi nu caută niciun conflict.

Tensiunile sunt mari şi la graniţa dintre Belarus şi NATO după ce regimul de la Minsk a început să împingă migranţi în Lituania spre a pune presiune pe Uniunea Europeană, în replică la sancţiunile UE împotriva guvernului belarus, după cum afirmă oficiali occidentali, chiar dacă Minskul neagă.

Potrivit lui Stoltenberg, ”Belarus foloseşte migraţia ca o armă. Am decis să trimitem o echipă de experţi în Lituania săptămâna următoare, pentru a o ajuta să facă faţă activităţilor hibride ale regimului” preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, a adăugat secretarul general al Alianţei.

Sursa: https://www.agerpres.ro