„100 milioane de euro de la europeni pentru propagandă galbenă și ONG-uri subordonate”. „Cei de la guvernare anunță încă 100 de milioane de euro din fonduri europene pentru comunicare, mass-media și societatea civilă” și alte afirmații cu același sens au fost lansate după o discuție în cadrul ședinței Comisiei parlamentare pentru integrare europeană din 22 iulie. În timpul unei prezentări, Marcel Spătari a întrebat cum se explică faptul că în Planul de Creștere avem indicat 1,9 miliarde euro, însă în slide, dacă adăugăm suma de credite preferențiale de 1,5 miliarde de euro plus cele 520 milioane de euro granturi – avem de fapt puțin peste 2 miliarde.
Doamna raportor, nefiind sigură, a răspuns că diferența de 100 milioane de euro va merge pentru comunicare și societatea civilă, ceea ce nu este adevărat, notează într-un editorial expertul Stas Madan, preluat de realitatea.md. Conform lui, a doua zi, pe 23 iulie, Cancelaria de Stat a venit cu o precizare la acest subiect în care a explicat diferența.
Dacă comunicarea Guvernului pe acest subiect s-a limitat în mare parte la o postare a Cancelariei de Stat, secvența video din cadrul ședinței din 22 iulie a fost răspândită la greu de diferiți politicieni și formatori de opinie, care spun societății că din Planul de Creștere urmează să fie alocați 100 milioane de euro pentru comunicare și societatea civilă.
Acum haideți să vedem adevărul. Planul de creștere pentru Republica Moldova – 1,9 miliarde de euro este structurat după cum urmează:
- 1,5 miliarde de euro – suport bugetar, sub formă de împrumut în condiții preferențiale, acordat de Uniunea Europeană.
- 520 milioane de euro – asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene, distribuită după cum urmează:
- 250 milioane de euro – asistență tehnică destinată consolidării capacităților instituționale ale autorităților responsabile de implementarea reformelor aferente agendei de reforme si angajamentelor de aderare la Uniunea Europeană, gestionată de Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova;
- 135 de milioane de euro – componentă de grant investițional alocată proiectelor de investiții finanțate prin platforma NIP (Neighbourhood Investment Platform), gestionată de unitățile de implementare a proiectelor;
Până aici avem 1,9 miliarde Euro și anume acești bani intră efectiv în Republica Moldova.
Însă pe lângă acești bani, Planul de Creștere mai prevede 135 milioane euro – garanții – fonduri care nu sunt transferate în conturile Republicii Moldova, fiind gestionate direct de Comisia Europeană și alocate instituțiilor financiare ca instrument de diminuare a riscurilor aferente investițiilor în sectorul privat.
Respectiv, prin Planul de Creștere, Comisia Europeană utilizează o parte din resursele planificate drept garanții pentru instituții precum Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sau alte instituții financiare partenere, ca acestea să poată finanța proiecte în Republica Moldova.
Aceste garanții sunt bani care nu vor intra în Republica Moldova, însă vor fi utilizați ca să atragă alte investiții în Republica Moldova prin reducerea riscurilor. Ca să înțelegem cum asta lucrează: cam fix așa cum un IMM căruia nu-i ajunge suficient gaj pentru a lua un credit poate merge la ODA și să obțină o garanție care să acopere diferența de gaj lipsă și astfel să beneficieze de acel credit.
Nu era o problemă nici dacă 100 milioane Euro venea către societatea civilă. Avem destule organizații pe diferite domenii, care puteau asigura alocarea eficientă a acestor resurse. Dar aceasta nu este adevărat și e bine să nu lăsăm tot felul de oportuniști să crească prin minciună.
Iar Guvernul trebuie să fie mult mai activ și mai rapid în a corecta greșelile sau răspunsurile nesigure. Mai ales pe așa subiect important cum este Planul de Creștere.