Statele Unite le cer decidenților din Republica Moldova să respecte domnia legii și instituțiile democratice
Departamentul american de Stat a calificat drept un atac flagrant la adresa normelor democratice și a ordinii constituționale încercarea stângii filoruse din Parlamentul de la Chișinău de a decapita Curtea Constituțională a Republicii Moldova. Diplomația de la Washington le cere decidenților din republică să respecte domnia legii și instituțiile democratice și să lucreze împreună pentru a rezolva problemele urgente, precum epidemia de COVID-19.
Anterior, și șeful diplomației europene, Josep Borrell, a calificat votul parlamentarilor de la Chișinău drept un atac împotriva Constituţiei şi a statului de drept. Parlamentul şi puterea executivă trebuie să respecte rolul Curţii, de gardian al Constituţiei, chiar şi atunci când sunt nemulţumiţi de deciziile acesteia – a subliniat Borrell.
Un îndemn similar a transmis și preşedintele Consiliului European, Charles Michel. Șeful Comisiei de la Veneţia, Gianni Buquicchio, s-a declarat, la rândul său, foarte îngrijorat de situaţia din Republica Moldova. El a cerut tuturor instituţiilor statului să dea dovadă de reţinere, să se angajeze în dialog şi să dezamorseze criza, pentru a garanta funcţionarea Constituţiei Republicii Moldova. Denumită, oficial, Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept și alcătuită din experți independenți în drept constituțional, Comisia de la Veneţia subliniază că a ignora o decizie a Curţii Constituţionale înseamnă a ignora Constituţia însăși.
Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a apreciat că demersul deputaților demonstrează atenția care trebuie în continuare acordată statului de drept în republica vecină. Curtea Constituțională a declarat marți neconstituționale hotărârile parlamentului privind numirea unui nou magistrat în componenţa sa şi revocarea preşedintelui Dominica Manole. Calificată de analiști drept un subterfugiu pentru a evita alegerile anticipate, încercarea deputaților socialiști, ai fostului președinte Igor Dodon, și populiști, controlați de oligarhii fugari Ilan Șor și Vlad Plahotniuc, de a schimba componența Curții survine după ce aceasta a constatat că imposibilitatea formării guvernului este o circumstanţă care justifică dizolvarea parlamentului.
Hotărârea a fost pronunţată în urma sesizării depuse de șefa statului, pro-occidentala Maia Sandu, după ce legislativul nu a reuşit să învestească, de doua ori la rând, un nou guvern. Președinta republicii poate acum să semneze decretul de dizolvare a actualului parlament. Șefa Curţii Constituţionale, Domnica Manole, a precizat că hotărârea este definitivă, neputând fi supusă niciunei căi de atac, și intră în vigoare la data adoptării.
Executivul e condus, interimar, de şeful Externelor, Aureliu Ciocoi, după ce fostul premier Ion Chicu a demisionat, anul trecut, pe 23 decembrie, în ultima zi de mandat a patronului său politic, Dodon. Două propuneri de premier făcute de Maia Sandu au eşuat, după ce fosta ministră de Finanţe Natalia Gavriliţă le-a cerut ea însăşi deputaţilor să n-o voteze, iar liderul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), fondat de şefa statului, Igor Grosu, n-a putut fi învestit din lipsă de cvorum în Parlament. Deputaţii de stânga au părăsit atunci şedinţa legislativului şi şi-au reiterat propunerea ca guvernul să fie condus de ambasadorul Republicii Moldova la Moscova, Vladimir Golovatiuc.
Ulterior, aceeaşi majoritate a instituit starea de urgenţă în Republica Moldova până pe 31 mai, fără măsuri clare de combatere a pandemiei şi, potrivit analiştilor de la Chişinău, doar cu scopul de a evita organizarea alegerilor anticipate. Comentatorii spun că şefa statului a urmărit epuizarea procedurilor constituţionale fără să fie învestit un nou guvern, pentru a putea dizolva cât mai rapid actualul legislativ, considerat cel mai corupt din istoria de trei decenii a republicii independente.
Sursa: https://www.veridica.ro