Într-un articol de opinie pentru New York Times, analistul și scriitorul Thomas L. Friedman, câștigător a trei premii Pulitzer și cunoscător fin al situației din Orientul Mijlociu, explică ce ar fi putut declanșa nivelul de barbarie a teroriștilor Hamas, dar și strategia din spatele atacului.
Friedman a scris despre acest conflict timp de aproape 50 de ani și a văzut israelieni și palestinieni făcându-și o mulțime de lucruri îngrozitoare unul altuia: atacatori sinucigași palestinieni aruncând în aer discoteci și autobuze israeliene; Avioane de luptă israeliene lovind cartierele din Gaza care găzduiesc luptători Hamas, dar provocând și nenumărate victime în rândul civililor. Expertul spune însă că niciodată nu a văzut ceva asemănător cu ceea ce s-a întâmplat weekendul trecut: luptători individuali Hamas adunând bărbați, femei și copii israelieni, privindu-i în ochi, împușcându-i și, într-un caz, mărșăluind cu o femeie goală în jurul Gazei în strigăte de „Allahu akbar”.
„Ultima dată când am asistat la acest nivel de barbarie față în față a fost masacrarea bărbaților, femeilor și a copiilor palestinieni de către milițiile creștine în lagărele de refugiați Sabra și Shatila din Beirut în 1982, unde prima victimă pe care am întâlnit-o a fost un bărbat în vârstă cu o barbă albă și o gaură de glonț în tâmplă”, a explicat Friedman.
Deși nu există iluzii cu privire la angajamentul de lungă durată al Hamas pentru distrugerea statului evreu, se ridică totuși o întrebare: de unde a venit acest impuls asemănător cu cele ale ISIS pentru uciderea în masă ca scop principal? Nu sechestrarea teritoriului, ci crimă, pur și simplu? Există ceva nou, care este important de înțeles.
Citește mai mult AICI