Preşedintele Joe Biden a aprobat, vineri, furnizarea către Ucraina a controversatelor muniţii cu fragmentaţie şi va face astăzi un anunţ oficial în acest sens, potrivit presei americane citate de agenţia EFE. Decizia, care ocoleşte interdicţia legală pentru fabricarea, folosirea şi furnizarea acestui tip de muniţii, survine după ce organizaţii precum Human Rights Watch (HRW) au cerut Washingtonului să nu dea curs cererii Kievului de a-i oferi muniţii de acest fel, scrie Agerpres.
Cotidianul The Washington Post subliniază că decizia lui Biden survine în timp ce armata ucraineană se confruntă cu o diminuare a resurselor de obuze de artilerie convenţionale care îi sunt furnizate de aliaţii săi occidentali, ce sunt tot mai preocupaţi de lentoarea contraofensivei ucrainene pentru eliberarea teritoriilor ocupate de Rusia. Potrivit HRW, atât trupele ruse cât şi cele ucrainene au folosit muniţii cu fragmentaţie în războiul din Ucraina. Utile în special în atacurile asupra trupelor aflate în tranşee, bombele cu fragmentaţie explodează în aer deasupra unei ţinte, eliberând zeci de submuniţii pe o arie extinsă, iar unele dintre ele nu explodează şi devin pe termen lung o ameninţare pentru populaţia civilă, la fel ca minele.
Întrebat despre acest subiect la o conferinţă de presă premergătoare summitului NATO care va avea loc săptămâna viitoare, secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, a răspuns că „le revine aliaţilor în mod individual să ia decizii asupra furnizării de arme şi echipamente militare Ucrainei, le revine guvernelor să decidă, nu NATO ca alianţă”. „Rusia foloseşte bombele cu fragmentaţie în războiul său brutal de agresiune pentru a invada o altă ţară, în timp ce Ucraina le foloseşte pentru a se apăra”, a motivat Stoltenberg. Cât despre cererile Ucrainei de a fi primită în NATO, el a spus că, la summitul de la Vilnius, aliaţii vor „reafirma” că Ucraina va deveni într-o zi membră a NATO. „Continuăm consultările şi elaborarea formulei exacte care va fi făcută publică atunci când ne vom fi pus de acord”, a indicat Stoltenberg.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, aşteptat la summitul NATO din 11-12 iulie, cere angajamente clare asupra unei perspective de aderare de îndată ce războiul cu Rusia se va încheia. Dar statele membre încă mai caută o linie comună asupra garanţiilor de securitate pe care sunt dispuse să le ofere Ucrainei.