Tensiuni transatlantice în chestiunea folosirii activelor rusești înghețate

0 104

Joe Biden a cerut confiscarea a 330 de miliarde de active rusești înghețate în băncile din UE și SUA. Pentru europeni aceasta va fi o mare problemă.

Dintre fondurile suverane rusești, peste două sute zece miliarde se află în instituții din vestul Europei. Joe Biden ar dori ca acele fonduri să fie alocate rezistenței militare a Kievului și reconstrucției țării. Este o prioritate pentru președintele SUA. Soluția financiară și politică care ar permite ca obstrucționismul lui Donald Trump să fie înlăturat.

În timp ce Statele Unite presează, Europa ezită, așadar. Europenii sunt extrem de divizați în chestiunea confiscării activelor rusești (ca în multe alte privințe, de altfel).

Parisul și Berlinul continuă să pară ostile opțiunii de confiscare a fondurilor rusești. Și nici nu par prea convinși de opțiunea – susținută de Comisia Ursula von der Leyen – de a folosi măcar dobânda generată de cele trei sute treizeci de miliarde. Dobânzile ar fi de aproximativ trei miliarde în 2024, deci o cifră modestă.

Italia s-ar afla într-o bună poziție să arbitreze pe ambele maluri ale Atlanticului, deoarece Italia conduce actualmente grupul G7, al celor șapte țări cele mai industrializate, dar șefa guvernului, Giorgia Meloni, a explicat că nu vrea să rupă unitatea europeană în acest punct. Dar, în același timp, a promis eforturi maxime pentru a încerca să aducă Parisul și Berlinul de partea Washingtonului. Cu toate acestea, prudența cu care sunt abordate cele trei miliarde de dobânzi din fondurile rusești la Bruxelles nu poate decât să irite administrația SUA.

De îndată ce a aflat de opțiunea continentală de a folosi profiturile suplimentare generate de ruble, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a amenințat imediat: vor exista „ consecințe foarte grave pentru cei care au luat astfel de decizii și pentru cei care le pun în aplicare”. Un semnal clar pentru principalii lideri europeni, avertismentul de a nu ceda presiunii americane. Depinde de Meloni să construiască o soluție în puțin peste două luni. În calitate de președinte al G7, până la summitul de la Roma din luna iunie. Cu riscul real ca summitul să deraieze.

Cea mai mare parte a activelor Rusiei sunt administrate de Euroclear, depozitarul central european de valori mobiliare, cu sediul la Bruxelles, al cărui șef a avertizat însă recent împotriva unei astfel de măsuri. La fel, Franța, Germania și Belgia se opun confiscării directe activelor rusești, dar nu și ideii de utilizare a profiturilor acestora. Linia lui Macron și Scholz cu siguranță nu este caracterizată de flexibilitate . Chiar și al summitul UE de săptămâna trecută, aceștia le-au explicat partenerilor lor continentali că se tem de această măsură. Ei consideră că nu este posibil să se folosească toate bunurile, invocând motive tehnice și juridice, dar în primul rând motive reputaționale: rechiziționarea acelor resurse – chiar și pentru a ataca un regim care a devenit protagonistul unei invazii brutale – ar putea, în opinia lor, reduce credibilitatea UE, împingând fondurile suverane arabe, indiene, chineze și australiene să fugă din zona euro. Moscova, de fapt, nu este singura putere care a depus sute de miliarde în băncile Uniunii .

Euroclear, instalat la Bruxelles, este cel mai mare sistem de reglementare și administrare a titlurilor de valoare din lume, inclusiv din Rusia, pentru tranzacții interne și internaționale cu obligațiuni și acțiuni. Directorul executiv al Euroclear, Lieve Mostrey, a declarat însă pentru Financial Times că blocarea fondurilor rusești ar echivala cu o confiscare indirectă a activelor suverane, ceea ce ar declanșa urmări legale și ar putea submina încrederea piețelor în moneda europeană, euro.

Se ajunge astfel la concluzia că regulamentele internaționale trebuie respectate chiar și in cazul tiranilor și al regimurilor care își asasinează cetățenii.

Pentru mai multe informații abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata