THE INSIDER: Țeava cu două capete. Șantajul Gazpromului îi poate costa scump pe ruși

0 290

Prețul pentru gaze în Europa a atins cote record, iar politicienii europeni acuză Gazpromul de șantaj. Economistul Vladimir Milov explică pe The Insider ce stă în spatele crizei energetice, care este rolul Kremlinului; dacă Europa poate grăbi procesul de trecere la „energia verde” și ce riscă în acest caz Rusia.

De ce s-a scumpit gazul?

Pentru început, câteva cuvinte despre cauza actualei crize a prețurilor din Europa. La bază, într-adevăr, sunt factori obiectivi; situația poate fi descrisă prin fraza „astfel de lucruri se mai întâmplă”. Periodic, piețele cad sau urcă, în economia modernă de piață trebuie să te obișnuiești cu aceasta și să dezvolți instrumente de acoperire a riscurilor. În spatele saltului recent al prețurilor stă căderea lor bruscă de anul trecut, când din cauza crizei provocate de pandemie prețul european la gaze s-a prăbușit până la nivelul de acum 20 de ani.

Prețul mediu de import al gazelor în Germania, în 2020, a fost de 145 de dolari pentru mia de metri cubi, prețul mediu în hub-ul olandez TTF a fost și mai mic, de aproximativ 100 de dolari. A urmat o iarnă rece (respectiv, prelevarea rapidă a gazelor din depozitele subterane), care s-a suprapus pe o revigorare accelerată post-Covid a economiilor asiatice și creșterea consumului de gaze în Asia. De fapt, Asia continuă să rămână principalul factor de creștere a prețurilor, în prezent acestea atingând 1500 de dolari pentru mia de metri cubi, cu mult mai mult decât în Europa.

[…]

Au existat și alte cauze – probleme cu producția de gaze în Norvegia, deficitul de vânt pentru instalațiile eoliene din Marea Nordului, însă aceastea nu sunt esențiale, rolul cel mai important l-a jucat cererea asiatică (prețurile europene tind spre cele asiatice). Odată cu apropierea iernii 2021-2022, această situație a început să îngrijoreze piața, rezervele de gaze au scăzut la cote record, ceea ce a provocat temeri serioase că nu va exista un volum suficient de gaze în lunile reci de iarnă.

Care este rolul Gazpromului în acest context?

Aceasta este doar partea obiectivă, fundamentală a situației. Există și latura ascunsă, lagată de manipularea directă a pieței de către Gazprom. Simțind furtuna care se îndrepta spre piața europeană, monopolistul rus a decis să toarne gaz pe foc, luând poziția: „noi îndeplinim obligațiile contractuale stricte”, de facto refuzând, din luna iulie, să îndeplinească cererile suplimentare ale consumatorilor și să mai rezerve capacități suplimentare de tranzit prin Ucraina și Polonia.

Cu toate acestea, Gazprom are posibilitatea să producă și să vândă gaze, nu în zadar, în vară, chiar în presa rusă au apărut titluri precum „Gazprom va reține gazul”. O investigație antimonopol ar permite stabilirea existenței capacității disponibile, așa cum a cerut acum câteva săptămâni un grup de eurodeputați – crearea unui deficit artificial pentru creșterea prețurilor reprezintă un caz clasic de încălcare a legislației antimonopol, și rusească și europeană. Da, gazul aparține Gazpromului, însă, dacă acesta vrea să aibă acces la cea mai mare piață mondială de gaze, cea europeană, trebuie să respecte regulile concurenței corecte; europenii nu au cerut de la monopolistului rus gaze pe gratis, ei au propus un preț de piață record, însă, Gazprom a refuzat să livreze volume suplimentare. Astfel, deși la baza crizei sunt cauze fundamentale, Gazprom deliberat a contribuit la agravarea situației. Desigur, aceste acțiuni rezultă nu doar din dorința de a câștiga în plus, dar și de a pune presiune pe europeni privind lansarea conductei Nord-Stream 2.

Deocamdată, Comisia Europeană reacționează cu atenție și nu se grăbește să pornească o investigație antimonopol. Chiar dacă aceasta va fi inițiată sau nu, în Europa deja au apărut voci privind accelerarea reducerii dependenței de gazul rusesc. Este posibil acest lucru?

Ce poate face Europa?

În perspectivă, Europa și-a pus scopul să ridice cota surselor de energie regenerabilă la 40% din totalul consumului, până în 2030, și aceasta, într-un fel sau altul, se va întâmpla. Însă, energetica este o afacere inertă care necesită un volum mare de investiții, iar astfel de lucruri nu se fac rapid.

[…]

Vestea proastă pentru Gazprom este că actuala criză din această toamnă-iarnă va impulsiona trecerea la energia alternativă. Sunt prea mari urmările politice pentru UE – oprirea temporară a întreprinderilor din cauza creșterii prețurilor la energie, saltul inflației. O astfel de criză nu a fost de mult timp și va avea, neîndoielnic, și urmări politice. Guvernele europene deja examinează activ posibilitatea unei reacții sistemice, care să prevină astfel de fenomene pe viitor.

Detalii, AICI.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata