Riscul unui conflict armat între Rusia şi Ucraina ridică semne de întrebare cu privire la rolul Turciei, ţară cu ieşire la Marea Neagră, membră a NATO, şi care de mai mulţi ani menţine un echilibru instabil în geopolitica regională, scrie EFE într-o analiză.
În ce tabără se situează Turcia?
Ankara adoptă o neutralitate dificilă. Politic, este aliniată cu Ucraina, dar nu poate înfrunta Rusia pentru că are prea multe fronturi deschise cu Moscova în Siria şi Caucaz, plus că depinde de gazul rus.
Turcia a vândut Kievului cel puţin 12 drone înarmate de tip Bayraktar TB2, produsul său militar de top, iar analişti locali cred că alte 24 de drone urmează să fie livrate autorităţilor ucrainene. În octombrie trecut, Kievul a utilizat o astfel de dronă împotriva miliţiilor separatiste proruse din Donbas, în estul ţării.
Ankara s-a poziţionat întotdeauna fără echivoc de partea Kievului în ceea ce priveşte Crimeea, provincie ucraineană anexată ilegal de Rusia în 2014, şi a protestat în repetate rânduri faţă de ceea ce consideră a fi ocuparea ilegală şi opresivă a tătarilor, minoritate turcofonă din această peninsulă.
Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a vizitat Kievul în februarie 2020 şi a anunţat o nouă vizită pentru 3 februarie anul curent, ceea ce se încadrează în strategia sa de a-şi întări relaţiile cu mai multe ţări din Europa de Est. Erdogan are relaţii bune şi cu România şi Bulgaria, parteneri ai Turciei în NATO, notează EFE.
Care sunt fronturile deschise cu Rusia?
După exacerbarea tensiunilor cu SUA şi, temporar, cu ţări europene precum Germania şi Olanda, nemaivorbind de confruntările permanente cu Franţa, Erdogan a căutat o apropiere de preşedintele rus Vladimir Putin, liderul cu care a avut cele mai multe reuniuni în ultimii ani – doar în 2018 cei doi preşedinţi s-au întâlnit de şapte ori faţă în faţă – şi cu care a întreţinut mereu o relaţie personală bună, deşi adesea cei doi se găsesc în tabere opuse.
Citește toată analiza AICI