Uniunea Europeană a ajuns la un acord pentru un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, însă una dintre cele mai importante măsuri – interzicerea completă a serviciilor maritime pentru petrolul rusesc – a fost amânată.
UE a aprobat joi noile sancțiuni după ce Ungaria și Slovacia și-au retras veto-ul, legat de o dispută separată cu Ucraina privind conducta de petrol Drujba, între timp reparată.
Totuși, piesa centrală a pachetului – interdicția totală a serviciilor maritime pentru petrolierele rusești – rămâne, deocamdată, doar pe hârtie. Aplicarea ei efectivă a fost amânată până când se va ajunge la un acord similar la nivelul G7, ceea ce reduce considerabil impactul economic al sancțiunilor, potrivit Euronews.
Această interdicție ar însemna ca firmele din UE să nu mai poată oferi servicii precum asigurări, transport sau acces în porturi navelor care transportă petrol rusesc. Practic, ar înlocui actualul plafon de preț impus de G7, care permite astfel de servicii în anumite condiții.
Suedia și Finlanda au fost principalele susținătoare ale măsurii, argumentând că ar crește costurile pentru sectorul petrolier rus și ar reduce fraudele din tranzacții. Comisia Europeană a inclus propunerea în al 20-lea pachet de sancțiuni, prezentat la începutul lunii februarie.
Însă Grecia și Malta s-au opus rapid. Cele două țări, cu economii puternic legate de transportul maritim, se tem că o astfel de interdicție, fără sprijinul G7, le-ar afecta economia, ar favoriza competiția din China și India și ar întări așa-numita „flotă fantomă” a Rusiei – nave vechi folosite pentru a ocoli sancțiunile.
Statele membre au ajuns la un compromis
Pentru că sancțiunile trebuie adoptate în unanimitate, statele membre au ajuns la un compromis: UE aprobă formal interdicția, dar așteaptă ca și G7 să facă același pas înainte de a o aplica.
Doar că un acord la nivelul G7 pare puțin probabil în viitorul apropiat. După tensiunile generate de închiderea Strâmtorii Hormuz, SUA au ales să relaxeze sancțiunile asupra petrolului rusesc, decizie care a stârnit nemulțumirea europenilor.
Secretarul Trezoreriei americane, Scott Bessent, a anunțat inițial că nu va mai prelungi o derogare expirată, dar s-a răzgândit la scurt timp și a emis una nouă, valabilă până pe 16 mai.
Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a declarat că această schimbare de poziție este „greu de înțeles”, mai ales în contextul prețurilor ridicate la energie. El consideră că UE nu ar trebui să depindă complet de G7 și că trebuie să continue să crească presiunea asupra Rusiei.
Datele recente arată că veniturile Rusiei din petrol au crescut puternic, ajungând la 19 miliarde de dolari în martie, față de 9,7 miliarde în februarie. Acești bani au ajutat Kremlinul să compenseze o stagnare economică care a dus la un deficit de 60 de miliarde de dolari în primul trimestru din 2026.
Unii experți cred că UE ar putea aplica interdicția dacă obține sprijinul Marii Britanii, care joacă un rol cheie în asigurările maritime. Deocamdată, Londra a evitat să se implice clar în această dezbatere.
Pe lângă interdicția maritimă, noul pachet de sancțiuni vizează și navele din „flota fantomă”, bănci regionale și platforme de criptomonede, precum și importuri de metale, chimicale și minerale critice în valoare de aproximativ 570 de milioane de euro.
Pentru prima dată, UE va folosi și un mecanism special pentru a preveni ocolirea sancțiunilor, interzicând exportul de echipamente precum mașini industriale și stații radio către Kârgâzstan, țară suspectată că ar ajuta Rusia să obțină produse interzise.
Comerțul dintre UE și Kârgâzstan a crescut puternic în ultimii ani: de la 263 de milioane de euro în 2021 la 2,5 miliarde de euro în 2024.