În ultimele săptămâni, atenția presei mondiale a fost îndreptată spre granița ruso-ucraineană. Tensiunile au atins un punct culminant atunci când Washingtonul a stabilit data de 16 februarie ca dată estimată pentru invazia Ucrainei de către trupele rusești. De asemenea, Departamentul de Stat al SUA le-a cerut cetățenilor săi să părăsească de urgență Ucraina și regiunea transnistreană „necontrolată” de autoritățile moldovenești. Există astăzi o amenințare reală la adresa Republicii Moldova și este posibilă o „fază fierbinte” a conflictului sau nu. Și se va limiti sau nu situația din jurul Ucrainei la un „război al declarațiilor și al nervilor”.
Cum a evoluat situația
Încă de la sfârșitul anului trecut s-a vorbit despre o posibilă invazie a trupelor rusești în Ucraina. Motivul a fost redistribuirea trupelor rusești la granița cu Ucraina. Moscova a declarat atunci că este vorba de un exercițiu militar planificat. Ca răspuns, NATO și-a consolidat prezența în Polonia și România: principalul contingent al Diviziei 82 Aeropurtate a fost trimis în Polonia, iar escadrile de avioane de luptă F-16 au fost redistribuite în România din Germania. În plus, SUA și alte țări NATO au trimis Ucrainei 90 de tone de arme letale, muniții și alte ajutoare militare.
În februarie, SUA au evacuat familiile diplomaților săi din Kiev. Departamentul de Stat al SUA a îndemnat cetățenii americani să părăsească imediat Ucraina și Transnistria, care este „necontrolată” de autoritățile moldovenești. Washingtonul a explicat că nu va putea să-și evacueze cetățenii în cazul unei acțiuni militare, „care ar putea începe în orice moment”. Statele Unite au declarat apoi că o invazie rusă ar putea începe, se presupune, la 16 februarie.
În urma SUA, peste 30 de țări au cerut cetățenilor lor să părăsească Ucraina, iar mai multe țări au evacuat, de asemenea, familiile personalului ambasadelor. Kievul a descris evacuarea diplomaților ca fiind prematură. Președintele ucrainean Volodymyr Zelenskyy a declarat că se află în Ucraina și că nu pleacă nicăieri. Zelenskyy a declarat data presupusă a invaziei din 16 februarie drept „Ziua Unității Ucrainei”.
Rusia a susținut tot timpul că Moscova nu plănuiește nicio invazie și a descris situația ca fiind „o isterie promovată de Occident”. În același timp, Moscova continuă să insiste asupra garanțiilor de securitate, principala fiind aceea că NATO nu se va extinde spre est. „Nu putem să nu fim îngrijorați de perspectiva unei posibile admiteri a Ucrainei în NATO, pentru că aceasta va fi urmată cu siguranță de desfășurarea de contingente militare, baze și arme care ne amenință acolo”, a declarat președintele rus Vladimir Putin (citat de euronews).
La 15 februarie, Ministerul rus al Apărării a declarat că a finalizat parțial exercițiile militare la frontierele sale vestice și că deja își retrage trupele la locurile de desfășurare. Potrivit Ministerului rus al Apărării, exercițiile ruso-belaruse se vor încheia pe 20 februarie.
Ce spun autoritățile moldovenești
La 14 februarie, comentând situația din jurul Ucrainei, Președinta Maia Sandu a îndemnat cetățenii să nu cedeze în fața propagandei care semăna discordie și ură. De asemenea, Sandu a dat asigurări că autoritățile moldovenești monitorizează îndeaproape situația și iau în considerare toate scenariile posibile de evoluție, inclusiv „riscul unei acțiuni militare în Ucraina”.
La rândul său, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că nu există posibilitatea unei invazii militare în Republica Moldova: „Urmărim cu mare atenție ceea ce se întâmplă în Ucraina, pe malul stâng al Nistrului. Dar datele disponibile (nu spun asta ca să ne relaxăm) arată că nu există nici un semn de un astfel de scenariu [de invazie militară a Moldovei] în acest moment”.
Care este probabilitatea unei „faze fierbinți”?
Experții sunt de acord că probabilitatea unei invazii militare a Ucrainei de către Rusia este minimă. Fostul post-reprezentant al Republicii Moldova la ONU și la Consiliul Europei, analistul politic Alexei Tulbure consideră că situația actuală este mai degrabă un război al „declarațiilor și al nervilor”. În opinia expertului, toată lumea s-a „speriat” deja suficient și nu va exista un război cu utilizarea armelor. Tulbure a reamintit că, la 15 februarie, Rusia a anunțat încetarea unora dintre exercițiile de la frontierele sale vestice. Pe de altă parte, a spus el, americanii fac amenințări din partea Rusiei pentru a descuraja orice dorință din partea Moscovei de a întreprinde provocări.
„Sper că părțile vor începe să vorbească între ele și vom depăși cu succes această următoare „criză din Caraibe” și nu vom mai ajunge din nou la această situație”, a declarat expertul. De asemenea, el a atras atenția asupra vizitei viceministrului rus de externe Andrei Rudenko în Moldova la 15 februarie: „Cu greu ar veni la Chișinău în ajunul invaziei în statul vecin”.
La rândul său, analistul politic Viktor Zhuk a remarcat că nu are rost ca Rusia să atace militar Ucraina sau alte țări. Rusia, potrivit expertului, folosește alte metode – hibride, nemilitare. „Folosește astfel de metode, inclusiv în ceea ce privește Moldova. De exemplu, același acord privind furnizarea de gaze naturale. Acest lucru este suficient pentru a provoca noi probleme în economia și sfera socială a Moldovei”, consideră expertul.
În ceea ce privește conflictul politic dintre Rusia și Ucraina, Viktor Zhuk a declarat, folosind „limbajul boxului”, că „Ucraina este acum în corzi, dar va supraviețui”. Potrivit expertului, principalul lucru acum este calmul. „Cel mai important lucru pentru conducerea Ucrainei este să nu cedeze în fața provocărilor, dacă există, și să nu înceapă o operațiune antiteroristă împotriva republicilor autoproclamate Donețk și Luhansk. Cred că președintele Zelenskyy a înțeles acest lucru. El a spus de mai multe ori că există o amenințare, desigur, dar trebuie să fim vigilenți și să nu cedăm provocărilor”, a declarat expertul.
Există o amenințare pentru Moldova?
În cazul în care se permite desfășurarea „fazei fierbinți” a conflictului, Moldova s-ar putea confrunta cu „orice”, potrivit lui Tulbure, de la colaps economic și energetic până la ocuparea teritoriului. „Suntem o țară mică, slabă, am fost și rămânem întotdeauna un obiect, (numindu-ne o entitate), al relațiilor internaționale, o monedă de schimb în confruntarea cu jucători mai puternici. Prezența trupelor rusești în regiunea transnistreană este, în opinia mea, o amenințare la adresa securității țării noastre. Dacă începe ceva în estul Ucrainei, ne putem aștepta ca tancurile să intre în Chișinău nu dinspre Rostov, ci dinspre Tiraspol, și aproape nimeni nu va putea să le oprească. Este evident că nu avem o armată pregătită de luptă. Numai unitățile de poliție și milițiile pot rezista. În acest sens, la 30 de ani de independență, din păcate, nu s-a schimbat nimic”, spune Tulbure.
În opinia lui Victor Juca, dacă se va ajunge la un conflict militar, refugiații ar putea deveni principala problemă a Republicii Moldova: „Dacă va avea loc invazia, deși cred că nu va avea loc, ne vom confrunta cu riscul unui flux de refugiați. Acesta va fi cel mai dificil lucru pentru Moldova”.
Politologul Victor Ciobanu este și el sigur că probabilitatea unei „faze fierbinți” a conflictului este minimă, iar astăzi nu există o amenințare directă la adresa Republicii Moldova: „Nu văd încă niciun motiv de panică. Până acum totul este liniștit. Nu înseamnă că totul s-a terminat, dar războiul declarat de americani pentru mâine nu va avea loc”. În același timp, Ciobanu a subliniat că războiul în „faza fierbinte” în Europa modernă este imposibil, în plus, este puțin probabil ca Rusia să câștige ceva de pe urma invaziei. „De ce ar face Rusia așa ceva? Să-i pună pe gât RPD și RPL? Pentru a le încorpora în Federația Rusă? Rusia nu are nevoie de așa ceva. Acolo [în RPD și în RPL] trăiesc oameni care au și ei nevoie să fie hrăniți”, a spus Ciobanu.
Potrivit acestuia, Rusia folosește de mult timp această tactică: creează puncte de tensiune și apoi le îngheață. „Este o situație similară cu cea din Transnistria. Astfel, conflictul din estul Ucrainei va fi înghețat în același mod și va dura mult timp pentru a se maturiza”, a conchis expertul.