Oligarhul Vladimir Plahotniuc, arestat în Grecia, a efectuat mai multe vizite în Rusia, începând cu luna iunie 2024, pentru a negocia cu adjunctul șefului administrației prezidențiale ruse, Dmitri Kozak, sprijinul oferit Kremlinului în alegerile de la Chișinău.
Potrivit jurnaliștilor de la „The Insider”, Vladimir Plahotniuc, organizatorul uneia dintre cele mai ample escrocherii din istoria recentă a Rusiei, a vizitat în mod constant Rusia, dar nu a fost arestat, ci a participat la întâlniri la cel mai înalt nivel în Kremlin.
În aprilie 2025, proiectul de investigații moldovenesc „Malenkaia strana” („Țara mică”) a publicat fragmente din interceptările lui Vladislav Darvai, fost reprezentant comercial al Rusiei în Moldova în perioada 2019–2024, care deține în prezent funcția de șef al Departamentului de Informare al Administrației Prezidențiale pentru cooperare transfrontalieră.
Într-o discuție cu Natalia Pelin, care ar fi fost iubita sa, Vladislav Darvai a recunoscut că a participat la organizarea unei vizite secrete a lui Vladimir Plahotniuc la Moscova, unde acesta urma să se întâlnească cu adjunctul șefului administrației prezidențiale, Dmitri Kozak.
Din discursul lui Darvai reiese că Plahotniuc a decis să vină la Moscova în ciuda dosarului penal pe numele său, pentru a negocia în secret cu Dmitri Kozak. Oligarhul moldovean a ajuns pe 4 iunie și a fost cazat la Hotelul Național. De teama camerelor de supraveghere, nu și-a scos ochelarii de soare și șapca, iar de la aeroport a fost transportat cu o mașină „necontrolată”, adică una cu numere care nu atrag atenția poliției. Pe toată durata celor trei zile de vizită i s-a interzis să părăsească camera de hotel, pentru a nu fi văzut de persoane străine.
Conform interceptărilor, Vladimir Plahotniuc, prezentat drept miliardar, a plătit pentru închiderea exclusivă a centrului de fitness al hotelului. Totuși, i s-a cerut să nu intre în cabinetul de masaj, unde lucra o maseuză originară din Bălți, care l-ar fi putut recunoaște. „The Insider” a verificat informația și a confirmat că, într-adevăr, în acea perioadă lucra acolo o angajată din Bălți.
Vizita lui Plahotniuc a durat „până vineri”, mai exact până pe 7 iunie, potrivit surselor media, care au analizat baza de date a zborurilor. Acestea au descoperit că o persoană cu pașaport pe numele Mihail Taușanov a sosit la Moscova în după-amiaza zilei de 4 iunie 2024, venind din Dubai, și a plecat tot spre Dubai pe 7 iunie.
Interceptările lui Darvai acoperă doar luna iunie, așadar nu este clar ce concluzii au rezultat în urma negocierilor dintre Kozak și Plahotniuc. Din contextul conversației reiese însă că discuțiile au vizat revenirea lui Plahotniuc în viața politică a Republicii Moldova, care, potrivit lui, „s-a transformat într-un circ fără el”. Întâlnirea cu Kozak urma să fie una preliminară, iar ulterior era planificată o întrevedere cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin.
Mustrarea lui Kozak
Mai mult, Dmitri Kozak l-ar fi mustrat pe Vladimir Plahotniuc.
„Înțelegeți că tot ce se întâmplă acum este, în mare parte, vina dumneavoastră? Ați avut toată puterea, dar v-ați jucat cu ea cum ați vrut”, i-ar fi spus Kozak.
În replică, oligarhul a declarat că a învățat din greșeli și că este pregătit să revină, dar nu poate face acest lucru de unul singur, motiv pentru care a venit la Moscova.
O altă întâlnire între Plahotniuc și Kozak a avut loc o săptămână mai târziu, la Minsk. Conform datelor despre zboruri, cu același pașaport emis pe numele Mihail Taușanov, Plahotniuc a zburat din nou la Moscova în lunile iulie și octombrie 2024, precum și în martie și aprilie 2025.
„Această perioadă a fost una extrem de agitată pentru politica moldovenească, într-un context în care Kremlinul încerca activ să-și sporească influența. Apogeul presiunilor rusești a fost atins în octombrie–noiembrie 2024, în timpul referendumului privind integrarea europeană și al celor două tururi ale alegerilor prezidențiale din Republica Moldova. Motivul pentru care Kremlinul avea nevoie de sprijinul miliardarului este lesne de înțeles: banii au jucat un rol esențial în acest efort de influențare. Ilan Șor, promovat de Moscova și stabilit în Rusia, a creat acolo o formațiune numită „Blocul Victorie”, prin care a pus în aplicare mai multe scheme de cumpărare directă a voturilor pentru candidații săi. Inițial, banii erau transportați prin curieri care zburau între Chișinău și Moscova, via Turcia.
Când autoritățile moldovene au început să-i intercepteze pe acești curieri, Ilan Șor a trecut la distribuirea de carduri bancare MIR, încărcate cu bani, care puteau fi retrași din regiunea transnistreană. Pentru a perturba procesul electoral, a fost implicată și diaspora. La Moscova, pe 20 octombrie, alegători aduși cu autobuzele au fost hrăniți gratuit într-un restaurant georgian aflat lângă ambasada Moldovei, iar unii dintre ei au beneficiat de excursii în Belarus, Azerbaidjan și Turcia – doar pentru a ajunge la secțiile de vot și a sta la coadă. În turul doi al alegerilor, tentativa de cumpărare a voturilor s-a extins și asupra moldovenilor din Uniunea Europeană. Respectarea „angajamentelor” de vot era monitorizată de observatori speciali, care stăteau la intrările în secții. În Estonia și Italia, alegătorii au observat persoane cu camere și telefoane mobile care filmau în direct fețele celor care intrau. Una dintre aceste persoane, identificată la Bologna, era o studentă din Rusia, care a susținut că monitoriza alegerile din partea unei organizații neguvernamentale inexistente”, notează sursa media.
Blocurile Moscovei
În prezent, Kremlinul a schimbat strategia: promovează formarea a două blocuri mari, cu orientări politice opuse, pentru a obține o majoritate parlamentară.
Primul bloc nu își ascunde simpatiile față de Moscova și este format din patru politicieni pro-ruși, foști membri ai Partidului Comuniștilor, în prezent lideri ai patru formațiuni diferite: Igor Dodon (Partidul Socialiștilor), Vladimir Voronin (Partidul Comuniștilor), Irina Vlah (Inima Moldovei) și Vasile Tarlev (Viitorul Moldovei). Aceștia și-au anunțat intenția de a crea un bloc electoral comun pentru viitoarele alegeri parlamentare.
Pe lângă această coaliție, Kremlinul susține și blocul „proeuropean” numit „Alternativa”, condus de primarul Chișinăului, Ion Ceban (Mișcarea Alternativa Națională), din care mai fac parte fostul premier Ion Chicu (Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei), candidatul la alegerile prezidențiale Alexandr Stoianoglo și Mark Tkaciuk (Congresul Civic). Blocul neagă legăturile cu Moscova.
