Liderii Uniunii Europene nu au reușit să-l convingă pe premierul Ungariei, Viktor Orban, să renunțe la blocarea împrumutului de 90 miliarde de euro destinat Ucrainei, după aproximativ o oră și jumătate de discuții la Bruxelles, în cadrul Consiliului European. „Adevărul” a discutat cu politologul Sergiu Mișcoiu și cu Gabriela Ciot, profesor în relații internaționale și drept european la Universitatea Babeș-Bolyai, despre calculul din spatele poziției Budapestei și despre limitele pe care arhitectura instituțională a UE le impune în astfel de situații.
Pretextul invocat de Budapesta este disputa legată de conducta Drujba, prin care țițeiul rusesc ajunge în Ungaria și Slovacia tranzitând teritoriul ucrainean. Kievul susține că infrastructura a fost avariată de atacuri rusești, în timp ce Budapesta și Bratislava îl acuză că tergiversează reparațiile.
„Până nu va fi petrol, nu vor fi nici bani”, a afirmat Orban înaintea reuniunii liderilor din statele membre UE, de la Bruxelles.
Tensiunea este cu atât mai acută cu cât împrumutul fusese deja agreat între statele membre în decembrie. Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a calificat blocajul drept o încălcare a înțelegerilor dintre parteneri, o situație rară, întrucât deciziile convenite la nivel de lideri ai UE sunt, în mod obișnuit, respectate de toți semnatarii.
Între timp, Ucraina se apropie de o criză de lichidități. Guvernul de la Kiev alocă cea mai mare parte a veniturilor pentru apărare, iar în lipsa ajutorului extern ar putea fi nevoit să reducă finanțarea unor sectoare vitale sau să recurgă la tipărirea de bani, cu riscul unor perturbări economice severe.
Dincolo de argumentele tehnice, analiștii văd în spatele blocajului un calcul electoral: Orbán se află în plin marș spre alegerile din aprilie, iar tema Ucrainei ocupă un loc central în discursul său de campanie. Tocmai de aceea, mulți lideri europeni preferă să evite o escaladare care ar putea interfera cu politica internă maghiară.
Detalii, AICI
