The Atlantic Council a făcut o radiografie a situației Europei în războiul hibrid dus de Rusia putinistă împotriva sa, analizând care ar putea fi cea mai nouă victimă a Kremlinului, în condițiile în care informațiile serviciilor occidentale sunt că Putin chiar are în plan un atac cel puțin limitat asupra unei țări NATO.
Pe 25 august, directorul CIA, John Ratcliffe, a mers la Moscova într-o vizită neanunțată. Unul dintre motivele invocate pentru deplasare a fost avertizarea liderilor ruși să nu atace aliați NATO. Rusia desfășoară de mult timp un război hibrid în Europa, prin acte de sabotaj, dezinformare și atacuri cibernetice.
De asemenea, își continuă războiul împotriva Ucrainei, un conflict ale cărui efecte s-au extins deja și în alte țări, prin drone și rachete. Vizita neașteptată a lui Ratcliffe a stârnit însă noi îngrijorări și a fost comparată cu deplasarea la Moscova a lui Bill Burns, pe atunci director al CIA, cu puțin timp înainte ca Rusia să declanșeze invazia.
România, posibilă țintă?
Pentru România, agresiunile din partea Rusiei nu mai sunt o amenințare ipotetică, scrie Alex Șerban, directorul pentru România de la Atlantic Office.
De la invadarea Ucrainei de către Rusia, drone au pătruns în repetate rânduri în spațiul aerian românesc sau au căzut pe teritoriul României, inclusiv în apropierea unor zone locuite, în timp ce războiul mai amplu din Marea Neagră a adus mine marine, atacuri asupra navelor civile și riscuri tot mai mari pentru infrastructura maritimă și energetică din apropierea țării. (…)
Republica Moldova
Republica Moldova nu este străină de agresiunea rusă și nici de amenințarea extinderii războiului Kremlinului, scrie Shelby Magid, directoarea adjunctă a Eurasia Center din cadrul Atlantic Council.
Deși liderii de la Chișinău fac pe bună dreptate distincția între amploarea tragediei și a nedreptății provocate de Rusia în Ucraina vecină și amenințarea cu care se confruntă cetățenii moldoveni, există de mult timp conștientizarea faptului că și Republica Moldova se află în vizorul Kremlinului.
Rusia a încercat să submineze parcursul european al Republicii Moldova prin ample campanii de război hibrid, folosind în același timp războiul din Ucraina pentru a spori presiunea asupra țării și a-i testa vulnerabilitățile. Acest lucru devine tot mai evident prin încălcările repetate ale spațiului aerian al țării de către drone rusești și prin intensificarea atacurilor Rusiei asupra infrastructurii de la frontiera dintre Ucraina și Republica Moldova.
Republica Moldova se confruntă de ani întregi cu presiuni exercitate de Rusia printr-o gamă largă de mijloace: prezența militară rusă în regiunea separatistă Transnistria, finanțarea masivă din Rusia a ingerințelor în alegerile moldovenești, dezinformarea și finanțarea politică menite să deturneze parcursul țării către UE, presiunile în domeniul energiei, iar acum și efectele tot mai directe ale războiului din Ucraina.
Citește mai mult AICI