De ce elitele ruse cred că războiul lui Putin este sortit eșecului
Vladimir Putin, cândva un lider puternic, cu un plan clar, o viziune și resurse pentru a asigura stabilitatea statului, pare acum dezinformat și ezitant, apreciază Tatiana Stanovaia, cercetător avansat la Carnegie Russia Eurasia Center, în cadrul unui interviu pentru New Yorker.
Putin nu reușește să ofere o strategie liniștitoare în ceea ce privește modalitatea în care Rusia va ieși din această criză. Dacă ar fi cucerit Ucraina în primele luni de război, nu ar mai fi existat întrebări. Dar nu numai că a eșuat în această privință, ci a creat totodată o criză fără o rampă clară de ieșire. Modalitatea în care Putin interacționează cu elitele și abordează înfrângerile militare alimentează incertitudinea și anxietatea cu privire la viitorul Rusiei.
Aceste sentimente au fost deosebit de acute în perioada septembrie-februarie, când Ucraina a desfășurat cu succes o contraofensivă în regiunea Harkov, iar Occidentul și-a manifestat intenția fermă de a furniza arme Ucrainei. Putin a răspuns cu invective și amenințări anti-occidentale, uneori cu aluzii la armele nucleare, dar fără o foaie de parcurs explicită și pași concreți.
Astăzi, incertitudinea a scăzut datorită stabilizării prelungite a liniei frontului, și există îndoieli din ce în ce mai mari cu privire la capacitatea Ucrainei de a schimba strategic situația militară și de a-și recupera teritoriile invadate. Cu toate acestea, sentimentul general în rândul elitelor rusești este că eforturile de a câștiga războiul sunt sortite eșecului. Acest sentiment nu este împărtășit doar de elite, care consideră războiul o greșeală catastrofală, ci și de cei care cred că Ucraina nu există ca stat și trebuie să fie „de-nazificată”, ceea ce înseamnă să devină pro-rusă.
Putin devine prea „nebun” din punctul de vedere al grupurilor cu mentalitate progresistă – care înțeleg restricțiile pe care le va avea Rusia, din cauza sancțiunilor, asupra dezvoltării sale tehnologice și științifice – și prea moale pentru cei care cred că Rusia trebuie să opteze pentru mobilizarea totală (militară și economică) și să își reverse toată puterea asupra Ucrainei. Mai mult, în cadrul acestui din urmă segment, o parte tot mai mare a elitei consideră că este deja prea târziu, că Rusia va trebui să oprească temporar războiul pentru a lansa reforme interne radicale cu epurări totale ale elitei, redistribuirea proprietății și impunerea ideologiei de stat, astfel încât să se poată întoarce la război într-o formă mai bună.
Putin pare să ignore toate aceste lucruri. Există un deficit tot mai mare de Putin în cadrul regimului lui Putin. Iar dacă nu preia inițiativa, și cred că nu o va face, fiindcă situația nu i se pare chiar atât de rea, următoarea criză cu care se va confrunta regimul îl poate costa scump, apreciază Stanovaia.
De ce îi permite Putin lui Evgheni Prigojin, șeful mercenarilor Wagner, să critice comandamentul militar rus
Putin face o distincție clară între o opoziție corectă și bună și o opoziție distructivă și ostilă. Dacă privim lucrurile obiectiv, Evgheni Prigojin, cu activitățile sale publice din timpul anului, a adus multe prejudicii politice regimului, poate mult mai multe decât Alecsei Navalnîi, liderul încarcerat al opoziției Prigojin este mult mai periculos din punct de vedere politic. El a divizat elitele, a atacat pilonii regimului, cum ar fi armata, și a sfidat persoanele numite de Putin și chiar administrația prezidențială, folosindu-se de propriile sale miliții înarmate și de aliații săi din mass-media. El are o agendă mult mai radicală decât este permis de obicei să fie răspândită în spațiul informațional. Și totuși, el rămâne de neatins, iar asta doar datorită lui Putin.
Principala deosebire între Navalnîi și Prigojin, în ochii lui Putin, este că primul are intenții distructive de a ruina Rusia, fiind adesea folosit ca instrument în mâinile dușmanilor strategici ai Rusiei – Occidentul. Prigojin însă, oricât de distructiv ar părea, este motivat de priorități pro-ruse și de cele mai bune dorințe. Cu alte cuvinte, Putin îl vede pe Navalnîi ca pe un trădător și pe Prigojin ca pe un patriot autentic. Același lucru este valabil pentru tot publicul radical pro-război de pe rețelele de socializare.
Citește mai mult AICI