Dossier: Cum se implică Kremlinul în politica internă a țărilor din vecinătate, cazul Republica Moldova
Astăzi vom vorbi despre curatorii Kremlinului care lucrează într-o direcție specială Moldova. În acest articol veți afla pe cine sună frecvent Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, la Moscova și ce documente confidențiale trimite generalului Cernov, precum și cine lucrează în „departamentul moldovenesc” din Piața Veche și colectează informaţii compromiţătoare despre politicienii de la Chișinău, Tiraspol și Comrat.
Această publicație a fost realizată de Centrul Dossier în colaborare cu Asociația Reporterilor de Investigații RISE Moldova.
(…) Prima notiță despre pe atunci viitorul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, a ajuns pe biroul generalului Cernov în septembrie 2014. În acel moment, Dodon lucrase deja ca președinte al Bursei Universale de Mărfuri, în calitate de ministru al Economiei și Comerțului, deputat din partea Partidului Comuniștilor din Republica Moldova și apoi președinte al Partidului Socialist (PSRM):
„În cercurile politice din Moldova, I. Dodon este considerat un politician dubios care pune interesele și ambițiile personale mai presus decît orice. Potrivit Wikileaks, în timp ce candida pentru alegerile anticipate, din iulie 2009, el l-a informat pe ambasadorul SUA în Republica Moldova despre planurile sale de a pleca după scrutin și de a crea un nou partid de centru-stânga care s-ar putea uni cu alte forțe non-comuniste pentru a alege președintele țării.”
Aparent, această caracteristică i-a satisfăcut pe curatorii Kremlinului și „politicianul dubios” Dodon a fost luat sub” tutelă”. În fiecare an, angajații „departamentului Moldova” fac rapoarte detaliate cu privire la activitățile lui Dodon, pentru conducere. Cel mai recent raport, mai degrabă „lista de fapte bune” ale lui Dodon, a fost întocmit în decembrie 2019:
« În data de 8 iunie, în conformitate cu recomandările lui D. Kozak, Reprezentantul Special al Președintelui Rus pentru Dezvoltarea Relațiilor Comerciale și Economice cu Republica Moldova, «Dossier»] a refuzat acordurile secrete cu V. Plahotniuc și a sprijinit semnarea PSRM și ACUM ( Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, din care face parte Dodon, și o coaliție de partide pro-europene«Dossier») privind acordul politic de cooperare, formare a unei majorități parlamentare și Guvern. În data de „19 iunie într-un interviu acordat postului de televiziune Rossiya 24, ,, el a subliniat importanța unei politici externe echilibrate și „o revenire la dialogul normal cu Rusia”, „pe 24 august a patronat festivitățile de la Chișinău cu ocazia aniversării a 75 de ani de la eliberarea Moldovei de fascism, a avut loc o întâlnire cu S. Soigu, care a sosit cu vizite neoficiale pentru a participa la manifestații”,„18 septembrie – la Chișinău a avut loc o întâlnire cu D. Patrushev (fiul șefului Consiliului de Securitate Nikolai Patrushev, Ministrul Agriculturii al Federației Ruse – «Dossier»]– în timpul căreia a salutat reluarea activității IPC (Comisia interguvernamentală ruso-moldovenească – „«Dossier»] .
Opoziția l-a acuzat în repetate rânduri pe președintele Dodon de acorduri secrete cu Kremlinul, unde se pare că a promis să reducă contactele Moldovei cu Statele Unite, NATO și Europa și să reorienteze țara de la un curs pro-occidental la unul pro-Kremlin. Dodon însuși a declarat în repetate rânduri că este în favoarea menținerii relațiilor de bună vecinătate cu UE și a reluării parteneriatului strategic cu Rusia.
Cu toate acestea, conform documentelor generalului Cernov, Președintele Moldovei și oamenii din cercul său sunt sub influența Kremlinului – mai ales când este vorba despre acțiunile de politică externă ale Chișinăului.
Astfel, în februarie 2019, cu trei zile înainte de discursul său de la Conferința de Securitate de la München, Dodon, prin intermediul ambasadorului Rusiei în Republica Moldova, Oleg Vasnețov, i-a prezentat generalului Cernov textul discursului său și prezentarea proiectului „Marele Pachet pentru Moldova”, un set de măsuri menite să rezolve conflictul din Transnistria și să dezvolte cooperarea simultană a țării cu Occidentul și Rusia.
„Stimate Vladimir Aleksandrovici, trimitem materialele primite astăzi, 12 februarie, de la Președintele Republicii Moldova, I.N. Dodon, care vor constitui baza discursului său la Conferința de Politică de Securitate de la München din 15-17 februarie a acestui an”,a transmis ambasadorul Vasnețov.
Potrivit informațiilor, președintele Dodon nu numai că trimite documente confidențiale generalului Cernov, dar și sună adesea la Moscova. Potrivit listelor cu apeluri telefonice, care se aflau în posesia Centrului „Dossier”, printre abonații săi se numără fostul director adjunct al SVR Iuri zubakov, care în perioada 2003-2004 a lucrat ca ambasador al Rusiei în Moldova, fost secretar de stat al Ministerului rus de Externe, iar acum senator, Grigori Karasin, președintele Vnesheconombank Igor Shuvalov, șeful Sberbank Gherman Gref și un apropiat al Kremlinului. Printre alți abonați s-au numărat ofițerul SVR Serghei Skripnikov și editorialistul, the Moscow Times, Vladimir Frolov.
Curatorii Kremlinului de asemenea colectează informații și despre miniștri, deputați, primari și personalități publice din Moldova. Lista de urmărire include 12 conturi ale politicienilor din Chișinău și 10 din regiunea autonomă Găgăuzia. Unele rapoarte conțin detalii intime și materiale compromițătoare (din motive etice, Dossier nu publică aceste documente).
Mai mult, publicațiile jurnaliștilor, bloggerilor, posturilor tv populare și postărilor din rețelele sociale ale unor cetățeni sunt monitorizate îndeaproape. Cele mai multe dintre rapoartele operaționale includ canalele de telegram „Turnul Dodon”, „Geniul Carpaților”, „Vagonul Moldovenesc”, „Mamaliga și carantina”, „Cronicile statului capturat” și altele.
Informațiile colectate sunt analizate și apoi incluse în rapoarte și în rezumatul operațional pentru șefi. De asemenea, administrația Kremlinului monitorizează îndeaproape activitățile organizațiilor neguvernamentale din Moldova, finanțate din străinătate. Printre altele, genderDoc-M, o organizație care pledează pentru drepturile LGBT, a fost găsită în rapoartele operaționale.
Din același liste cu apeluri ale lui Dodon se constată că el apelează periodic numerele din Moscova: +7903969 ****și +7495980**** . Potrivit Centrului Dossier ambele numere aparțin generalului adjunct a lui Cernov – curatorul șef al Republicii Moldova, Igor Maslov.
(…) De la Maslov, informațiile apar pe masa generalului Cernov, iar el trimite documentele la sediul SVR și la șeful adjunct al administrației prezidențiale Dmitri Kozak ,ale cărui responsabilități includ relațiile cu țările CSI și Uniunea Economică Eurasiatică.
Departamentul Moldova
Sub conducerea colonelului Maslov în „departamentul Moldova” lucrează Vasili Kashirin, Alexey Negolov, Andrey Rusakov și Svetlana Voronina.
După cum arată documentele din arhiva generalului Cernov, din 2013 un anumit Igor din Chișinău i-a raportat constant lui Kashirin despre situația politică din Moldova:
Buna ziua, dragilor! Sunt noutăți urgente. Plenul PCRM [Partidul Comuniștilor din Republica Moldova – „Dossier”] este programat pentru mâine la 10 dimineața, unde Mark, Petrenko, Munteanu și poate alții vor fi dați afară din partid. Potrivit lui Igor, cu care este greu să nu fii de acord, aceasta va însemna înfrângerea finală a aripii pro-ruse (cel puțin teoretic) din partid. Și tranziția ei sub influența lui Plohish [oligarhul Vladimir Plahotniuc – „Dossier”]. Igor a cerut urgent ca această veste să ajungă la Moscova ”, le-a scris Kashirin superiorilor săi, cu îngrijorare.
Politica soft power
Într-o investigație anterioară asupra curatorilor armenilor și azerbaidjaniștilor, Centrul Dossier a publicat o notă de raport a secretariatului generalului Cernov care recomandă utilizarea puterii soft pentru a desfășura activități nerostite cu organizațiile neguvernamentale (ONG-uri) în interesul Kremlinului.
Oleg Alpeyev, cercetător principal la Academie Militare a Statului Major Rus, a elaborat un certificat metodic similar pentru Moldova. Documentul intitulat „Perspectivele utilizării de către Federația Rusă a „puterii soft” împotriva Republicii Moldova subliniază domeniul larg de aplicare pentru a influența situația din țară:
„Dezmembrarea regimului oligarhic al lui V. Plahotniuc în Moldova în 2019 și venirea la putere a guvernului „tehnocrat” Chicu, au deschis cooperarea cu Rusia, au creat condiții favorabile pentru dezvoltarea relațiilor ruso-moldovenești. În situația actuală, instrumentele așa-numitei „puteri soft” menite să obțină rezultatele dorite de țara gazdă prin atractivitatea sa pentru țara țintă, mai degrabă decât prin constrângere armată sau financiară, sunt de o importanță deosebită pentru politica externă a Rusiei în regiune.
(…) Administrația Kremlinului notează teze și sloganuri pentru acțiuni de protest în capitala Găgăuziei, Comrat. Astfel, în aprilie 2016, în oraș a avut loc un marș de protest împotriva românizării Moldovei. Mitingul a avut loc ca răspuns la un protest al sindicaliștilor organizat cu o zi înainte la Chișinău. Protestatarii din Comrat au adoptat o rezoluție:
«Găgăuzii sunt ancora statalității moldovenești, de aceea condamnă acțiunile unioniste menite să distrugă integritatea și suveranitatea Republicii Moldova prin sechestrarea de către România”. „Mâinile de pe Moldova!” „Nu sindicalismului!” „Toată lumea este în apărarea Constituției!” au scandat protestatarii.
Dosarele lui Cernov au dezvăluit un document intitulat „Teze și sloganuri pentru evenimentele din 2 aprilie de la Comrat”.
(…) Între timp, formatorii politici din Moscova au ajuns deja în capitala Moldovei și s-au alăturat staff-ului electoral al lui Dodon, situat la sediul Partidului Socialiștilor, de pe strada Serghei Lazo. Printre formatorii politici sosiți, jurnaliștii de la RISE Moldova i-au remarcat pe Iuri Gudilin, Olga Grak și Serghei Perfiliev.
În fotografia făcută lângă biroul socialiștilor din Chișinău, Iuri Gudilin stă pe balcon cu principalul „PR manager” a lui Dodon, Bogdan Țîrdea, moment în care, din cladire iese președintele.
În alte fotografii, Gudilin vorbește despre ceva cu consilierul rus Olga Grak, iar în altă poză merge alături de primarul Chișinăului, Ion Ceban, care face parte din cercul lui Dodon.
[…] declarațiile șefului unuia dintre serviciile de inteligență rusești vin după investigațiile RISE Moldova și a Centrului „Dossier” care au demonstrat că actuala guvernare de la Chișinău… Igor Dodon, de exemplu, trimitea spre „aprobare” până și discursurile pe care urma să le […]
[…] Disinfo a scris recent despre investigația realizată de Centrul Dossier în colaborare cu Asociația Reporterilor RISE Moldova, potrivit căreia, relația lui Igor Dodon cu Kremlinul a început în anul 2014, atunci când viitorul președinte al Republicii Moldova a fost luat oficial „sub tutelă”, de autoritățile ruse. De atunci în fiecare an, angajații „departamentului Moldova” fac rapoarte detaliate cu privire la activitățile lui Dodon, pentru conducere. Cel mai recent raport, mai degrabă „lista de fapte bune” ale lui Dodon, a fost întocmit în decembrie 2019. […]
[…] condus de generalul SVR Vladimir Cernov. Disinfo.md a scris despre aceasta anul trecut, citând o investigație a RISE Moldova și a Centrului rus de […]
[…] condus de generalul SVR Vladimir Cernov. Disinfo.md a scris despre aceasta anul trecut, citând o investigație a RISE Moldova și a Centrului rus de […]
[…] condus de generalul SVR Vladimir Cernov. Disinfo.md a scris despre aceasta anul trecut, citând o investigație a RISE Moldova și a Centrului rus de […]
[…] condus de generalul SVR Vladimir Cernov. Disinfo.md a scris despre aceasta anul trecut, citând o investigație a RISE Moldova și a Centrului rus de […]
[…] Dossier: Cum se implică Kremlinul în politica internă a țărilor din vecinătate, cazul Republic… […]
[…] Dossier: Cum se implică Kremlinul în politica internă a țărilor din vecinătate, cazul Republic… […]
[…] condus de generalul SVR Vladimir Cernov. Disinfo.md a scris despre aceasta anul trecut, citând o investigație a RISE Moldova și a Centrului rus de […]
[…] de investigație al omului de afaceri Mihail Hodorkovski. În anul 2020 membrii proiectului au produs investigația despre cum se implică Kremlinul în politica internă a Republicii Moldova. În ea se arată cine de fapt sun curatorii lui Igor Dodon, pe cine sună frecvent Igor Dodon, la […]