După patru ani de război, economia Rusiei pare să devină unul dintre principalele puncte de vulnerabilitate ale regimului de la Moscova. Conflictul din Ucraina a împins-o într-o stare de stagnare combinată cu inflație ridicată — un fenomen cunoscut drept stagflație — care limitează opțiunile de politică economică și amplifică riscurile pe termen scurt, scrie Zarkalo Nedeli.
Creșterea cheltuielilor, scăderea veniturilor
Între 2021 și 2025, cheltuielile pentru apărare și securitate ale bugetului federal au crescut de la 6,5 mii de miliarde la aproape 20 de mii de miliarde de ruble anual. În același timp, veniturile esențiale — în special cele din exportul de petrol și produse petroliere — au fost supuse presiunii.
Economia rusă rămâne puternic dependentă de energie, exporturile de petrol reprezentând aproximativ 45% din veniturile externe. Această structură limitată reduce capacitatea de adaptare la șocuri externe.
La începutul invaziei pe scară largă, Rusia beneficia de rezerve financiare considerabile, inclusiv Fondul Național de Bunăstare și venituri record din exporturi. Între timp, aceste rezerve s-au diminuat semnificativ, iar cheltuielile militare au crescut până la peste 9% din PIB.
Semnele stagflației
Datele oficiale indică o contracție economică de aproximativ 1,8% la începutul lui 2026. În paralel, estimări alternative sugerează că inflația reală ar putea fi semnificativ mai mare decât cifrele raportate.
Această combinație — inflație ridicată și stagnare economică — definește stagflația, o situație dificil de gestionat. Măsurile menite să reducă inflația pot afecta creșterea economică, iar stimulentele pentru economie pot accelera creșterea prețurilor.
Presiunea este amplificată de costurile războiului. Modelul de recrutare, bazat pe stimulente financiare, implică cheltuieli ridicate pentru fiecare combatant, ceea ce contribuie la creșterea deficitului bugetar.
Detalii, AICI