Astăzi, vaccinurile reprezintă răspunsul la provocările generate de pandemia COVID-19, care a afectat negativ viața socială și economică de pe glob. Vaccinările se numără printre cele mai mari succese în sănătatea publică. Citim în cărțile de istorie, mai mult decât pe site-urile de știri, despre boli precum variola, întrucât anume vaccinurile au ajutat la eradicarea acestora.

Cu toate acestea, de la începutul pandemiei a circulat un volum imens de informații înșelătoare și teorii flagrante ale conspirației despre vaccinuri. De fapt, „sperietoarea vaccinului” a fost prezentă de ceva timp în spațiul informațional, exploatată cu succes de actori de dezinformare, de stat și non-statali.

În 2018, American Journal of Public Health a publicat rezultatele unei cercetări, indicând că peste 93% din mesajele despre vaccinuri postate pe Twitter între 2014 și 2017 provin din conturi rău intenționate. Aceste conturi rău intenționate, dintre care unele aveau legătură cu infama „fabrică de troli” cu sediul la Sankt Petersburg, Rusia, au postat pe Twitter atât mesaje pro, cât și anti-vaccin pentru a semăna discordie și confuzie și a submina încrederea publicului în vaccinare.

Pandemia globală, însoțită de ceea ce Organizația Mondială a Sănătății a numit „infodemie”, a alimentat răspândirea dezinformării anti-vaccinare. Într-adevăr, vaccinurile și, în general, problemele legate de sănătate, oferă un teren fertil pentru tot felul de dezinformări. Acestea sunt subiecte extrem de complexe care ne încurajează să căutăm informații noi (mai ales în perioada în care se știa puțin despre noul coronavirus) și, în același timp, pot provoca emoții de curiozitate, frică, anxietate și îngrijorare. Cercetările anterioare au arătat că un amestec de „noutate” și emoții ajută falsurile să se răspândească de aproape 6 ori mai repede decât adevărul.

De aceea, mai mulți actori de dezinformare, inclusiv state străine, consideră mesajele anti-vaccinare atât de atractive. Ele pot fi folosite ca un instrument pentru a semăna discordia, agrava frica și polarizarea socială și, mai presus de toate, pentru a submina încrederea în sistemul de sănătate și autoritățile publice, în știință și mass-media și unul față de celălalt.

De multe ori, mesajele de dezinformare legate de vaccin sunt construite în jurul unui „nucleu de adevăr” care le face mai credibile și mai greu de înlăturat. De exemplu, pentru a discredita unul dintre producătorii de vaccin COVID-19, mass-media rusă, controlată de stat, a luat o parte dintr-un adevăr, și anume, faptul că vaccinul lor a fost dezvoltat folosind un vector viral de cimpanzeu și l-a redenumit ca „vaccinul maimuței”. Un astfel de pseudonim a avut ca scop nu numai să ia în râs producătorul de vaccin, ci și să intensifice temerile legate de siguranța și „puritatea” vaccinului.

Ce poți face?

La fel cum vaccinurile pot oferi imunitate la viruși, inclusiv COVID-19, putem crea imunitate la dezinformare. Și o putem face singuri. Igiena, cum ar fi spălarea frecventă a mâinilor, ne ajută să ne protejăm de COVID-19. În același mod, igiena informațiilor poate încetini răspândirea informațiilor eronate, dăunătoare, în special pe social media.

Pentru a practica igiena informațiilor – fă o pauză și gândește-te înainte de a partaja sau de a interacționa cu conținutul online. Întreabă-te:

  • Este acest conținut de încredere?  Știrile sunt adesea destul de plictisitoare, cu excepția unor ocazii rare, cum ar fi acela în care doi tipi au salvat un câine din apă înghețată iar acesta s-a dovedit a fi un lup! Dacă conținutul te face agitat, fă o pauză și asigură-te că verifici: a mai raportat-o cineva? De unde știi că este adevărat? Acordă atenție modului în care sunt folosite imaginile, emoji-urile, titlurile – încearcă să îți provoace o anumită emoție? Și ține minte, un număr mare de adepți nu înseamnă neapărat că un cont de social media este o sursă de încredere!
  • Cine este autorul acestui mesaj? Poți găsi vreunul din articolele lor anterioare? Întrucât jurnaliștii și experții respectați au întotdeauna un istoric, acest lucru este ușor de descoperit. Un prieten de pe Facebook nu este neapărat un expert într-o anumită chestiune și, dacă întâlnești un expert, asigură-te că experiența lor este în domeniul relevant.
  • Care este sursa afirmațiilor? Actorii de dezinformare deseori invocă surse false anonime „din interior”, care poate nici nu există! (Cel mai relevant exemplu în acest sens este așa-numita conspirație Q-anon). Fii deosebit de vigilent, dacă acele surse anonime fac afirmații vagi, care sunt imposibil de verificat. Afirmații precum „totul este conectat”; „nimic nu este așa cum pare”; „ei nu vor să știi adevărul”; „există o agendă secretă” – sunt semnale serioase pentru dezinformare. În cazul vaccinurilor, actorii de dezinformare folosesc adesea termeni precum „Big Pharma” și „Mainstream media” într-un mod derogatoriu, pentru a submina încrederea în producătorii de vaccinuri și jurnaliști.
  • Este această sursă de informații sigură? Mass-media credibile și profesionale nu se complac în teoriile conspirației și păstrează opiniile unilaterale în locul corespunzător: în opinii. Jurnalismul onorabil respectă standardele definite din industrie: un articol ar trebui să aibă mai multe surse și să reprezinte puncte de vedere concurente pentru a prezenta o relatare echilibrată a unei probleme. Dacă ai dubii, aruncă o privire la secțiunea Despre și Contacte a sursei de informare. Dacă este într-adevăr o instituție media de încredere, ar trebui să găsești lista jurnaliștilor care lucrează acolo și informații transparente despre organizație și finanțarea acesteia.

Fii pregătit! Dacă te simți copleșit şi nesigur cu privire la informațiile pe care le vezi, informează-te despre răspunsul UE la pandemia de coronavirus. Citește pentru a afla mai multe:

Sprijinul UE pentru vaccinări și #VaccinesWork

Postare pe blog: Vaccinuri: Tot ce trebuie să știți!

Vaccinuri COVID-19: dezvoltare, evaluare, aprobare și monitorizare

Aflați mai multe despre strategia UE privind vaccinurile împotriva coronavirusului

Consultați portalul european de informații despre vaccinare

Răspunsul global la Coronavirus de 15,9 miliarde EUR

Este întotdeauna o idee bună să verifici ce spun fact-checker-ii. Iată câteva sugestii:

• Baza de date cu dezinformări despre coronavirus – FIRSTDRAFT.

• Fact-checkeri: Polygraph, StopFake, Snopes și Politifact.

• Găsește fact-checker-ul local din această lista sau căută aici pentru a găsi organizații care lucrează împreună cu Facebook.

• Expunerea și explicarea dezinformării – Digital Forensics Lab.

Și, în cele din urmă, verifică EUvsDisinfo pentru a vedea cele mai recente exemple de dezinformare pro-Kremlin, inclusiv despre vaccinuri.

Sursa: https://eeas.europa.eu