Deputații vor să completeze legislația pentru a contracara infracțiunile de răspândire a informațiilor și identităților false în mass-media și pe rețelele sociale, care urmăresc deseori scopul de a defăima, de a denatura anumite elemente sau de a cauza prejudicii materiale. În Republica Moldova, chiar dacă a fost instituit cadrul juridic necesar pentru protecția datelor cu caracter personal, normele penale nu incriminează acțiunile sau inacțiunile soldate cu uzurparea sau falsificarea identității persoanei. Subiectul a fost dezbătut, astăzi, pe platformă parlamentară, transmite IPN.
Președintele Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică, deputatul Lilian Carp, a declarat că sunt multe modalități de uzurpare a identității și falsul de identitate în spațiul online. Printre acestea se numără clonarea profilurilor de pe rețelele de socializare, dar și clonarea unor pagini web. Site-urile false au devenit o modalitate obișnuită de a răspândi știri false. Aceste pagini arată întocmai ca celea pe care le copiază, având doar adresa web ușor modificată. Răspândirea știrilor false s-a acutizat și în contextul pandemiei COVID-19, autoritățile sistând accesul la peste 60 de site-uri care distribuiau informații false.
Una dintre tacticile utilizate pentru a manipula opinia publică este și distribuirea unor știri din trecut. Acestea nu pot fi calificate ca fake (falsificat) din motiv că descriu o situație reală, doar că din trecut. Moderatorii mizează că cititorii nu vor acorda atenție datei publicării și le vor aborda drept actuale. Lilian Carp a menționat că în limba română distribuirea știrilor false are loc prioritar prin intermediul rețelei de socializare Facebok și a blogurilor anonime, iar dezinformările în limba rusă sunt distribuite în mare parte prin intermediul canalelor Telegram.
Deputatul a menționat că în Codul Penal trebuie să fie prevăzută sancționarea faptei ce atentează la uzurparea de identitate – acțiune sau inacțiune care se manifestă prin însușirea identității unei alte persoane fizice sau juridice cu scopul de a induce în eroare și de a obține anumite beneficii materiale sau morale, fără acordul persoanei vizate. La fel, în Codul Penal trebuie să fie incriminat falsul de identitate.
Prezent la dezbateri, directorul Asociației Presei Independente, Petru Macovei, a declarat că este foarte important ca, atunci când vor fi elaborate noile prevederi legale, să se țină cont de faptul dacă există sau nu intenție de a distribui informații false. Legiuitorul trebuie să înțeleagă că este important să nu lovească în libertatea de exprimare și posibilitatea de a critica, chiar și cu identitate anonimă. Dreptul oricărui jurnalist de a avea un pseudonim este foarte clar și nu poate fi renegat prin nicio lege.
Președintele Asociației pentru Protecția Vieții Private, Sergiu Bozianu, a menționat că în Republica Moldova legislația nu incriminează în mod adecvat încălcările care atentează la viața privată. În lege nu există o reglementare a ceea ce înseamnă „identitate” și cum se stabilește ea. Or, în contextul digitalizării, acest lucru este imperios.
Veronica Mocanu, reprezentantă a mediului academic, a menționat că acțiunile care vor fi realizate trebuie să se axeze nu doar pe stabilirea prevederilor legale, dar și pe precizarea mecanismelor de aplicare a acestor prevederi.
Dezbaterile la acest subiect vor continua, urmând să fie creat și un grup de lucru care va lucra la inițiativa de completare a cadrului legal.