Milorad Dodik și-a pierdut funcțiile, dar nu și puterea. După victoria partidului său în Republika Srpska, liderul separatiștilor sârbi cere armată și servicii secrete proprii, iar Bosnia și Herțegovina rămâne blocată pe drumul spre UE, scrie Evropeiska Pravda.
Poate Bosnia și Herțegovina să scape de imaginea unei țări aflate în pragul destrămării și să deblocheze, în sfârșit, drumul spre aderarea la UE?
Alegerile din 4 octombrie au oferit țării o șansă în acest sens. Bosniacii au votat pentru trei președinți și doi vicepreședinți, pentru președinții a trei parlamente și pentru peste 500 de deputați.
Doar numărul funcțiilor arată cât de complex este sistemul politic bosniac și cât de ușor poate fi dezechilibrat. Acest lucru se aplică în primul rând lui Milorad Dodik și formațiunii sale. Înaintea scrutinului existau speranțe că separatiștii din entitatea sârbă, Republika Srpska, vor deveni istorie, odată cu ideea de a distruge integritatea statului.
Reînnoirea ar fi trebuit să fie facilitată de un pachet de modificări ale legislației electorale, adoptat anterior. Alegătorii au fost identificați biometric, prin citirea amprentelor. Fiecare secție de votare a primit scanere digitale pentru buletinele de vot și camere video. Au apărut registre electronice ale alegătorilor, iar partidelor le-a fost îngreunată „negocierea” locurilor din comisiile electorale.
A reușit însă Bosnia să folosească această oportunitate?
Președinți foarte diferiți
Structura politică a Bosniei și, mai ales, legislația electorală se bazează pe diviziunea etnică. Acordurile de la Dayton, pe care se întemeiază sistemul de stat, recunosc trei popoare constitutive: bosniacii, sârbii și croații. Cei care nu aparțin acestor grupuri sunt înscriși la categoria „alții” și au drepturi semnificativ limitate de a alege și de a fi aleși.
Fiecare dintre cele trei popoare alege câte un membru al Prezidenției Bosniei, un fel de „președinție colectivă” a țării.
Pentru locul rezervat bosniacilor au concurat patru candidați. Potrivit rezultatelor preliminare, a câștigat Denis Bećirović, membru în funcție al Prezidenției, candidat al coaliției „Uniți pentru statul Bosnia și Herțegovina”, care reunește 14 partide. Coaliția se declară de centru, civică și pro-bosniacă, este proeuropeană și atașată instituțiilor democratice, spre deosebire de radicalismul etnonaționalist. Din punct de vedere ideologic, ea este însă foarte eterogenă, ceea ce va îngreuna activitatea lui Bećirović.
Detalii, AICI
