Autor: Vitalie Călugăreanu

Socialiștii și comuniștii moldoveni au decis să participe la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie în cadrul unui bloc electoral. Anunțul a fost unul surprinzător în condițiile în care, în ultimii ani, liderii celor două partide pro-ruse (Igor Dodon și Vladimir Voronin) s-au acuzat constant de trădare, de corupție politică și s-au ironizat fără menajamente unul pe altul.

Istoria trădării

Pe 4 noiembrie 2011, Igor Dodon, alături de alți doi deputați comuniști – Zinaida Greceanîi și Veronica Abramciuk – își anunțau desprinderea de PCRM-ul condus de Voronin. În scurt timp, cei trei ex-comuniști, au votat în Parlament, alături de partidele pro-europene, pentru învestirea lui Nicolae Timofti în funcția de președinte al Republicii Moldova. De atunci, Voronin l-a blamat pe Dodon cu orice ocazie, refuzând inclusiv să dea mâna cu el.

PSRM-ul a devenit noua miză electorală a Moscovei în Moldova, aruncând, în cele din urmă, Partidul Comuniștilor sub pragul de accedere în Parlament.

În paralel, oligarhul Plahotniuc fortifica Partidul Democrat pe centrul eșichierului politic. În decembrie 2015, un grup de 14 deputați comuniști au părăsit fracțiunea și partidul condus de Vladimir Voronin, iar ulterior au fost absorbiți de Partidul Democrat, ajutându-l astfel pe Plahotniuc să-și subordoneze o majoritate parlamentară cu ajutorul căreia, treptat, a capturat majoritatea instituțiilor statului. După capitularea politică a oligarhului Plahotniuc, unii dintre cei 14 ex-comuniști s-au refugiat din PDM în partidul „Șor”. Alții au rămas în PDM.

În iulie 2017, deputații PSRM și președintele de atunci Igor Dodon l-au ajutat pe oligarhul Vladimir Plahotniuc, să impună sistemul electoral mixt, care a generat legislativul actual – cel mai corupt din istoria Moldovei independente – dizolvat recent de președintele Maia Sandu.

Din iunie 2019, când oligarhul Plahotniuc a pierdut puterea și a fugit din Republica Moldova, socialiștii și-au schimbat partenerii politici de patru ori. Înainte să intre în combinație cu comuniștii, PSRM a fost în alianță cu partidul „Șor”, condus de condamnatul în prima instanță, Ilan Șor, fugit și el din Moldova odată cu oligarhul Plahotniuc, în iunie 2019.

Umilință pentru Dodon. Voronin cap de listă electorală

Miercuri, 12 mai, Igor Dodon și Vladimir Voronin au semnat acordul de creare a unui bloc electoral comun în vederea participării la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, stabilite de Maia Sandu. Documentul semnat nu a apărut în presă, iar pe acest fundal a apărut supoziția că liderul comuniștilor va fi „cap de listă” a blocului PSRM-PCRM, aceasta fiind una dintre condițiile impuse de Voronin. Socialiștii nu au dezmințit această ipoteză apărută în presă. Unul dintre fruntașii PSRM, Corneliu Furculiță, a spus doar că în fruntea listei blocului electoral al socialiștilor și comuniștilor vor fi „reprezentanții conducerii celor două formațiuni”.

Scopul declarat al blocului de stânga este obținerea unei majorități în parlamentul ce va rezulta din alegerile anticipate, iar principala lozincă cu care defilează acum socialiștii este o veche sperietoare – cea despre pericolul cedării suveranității statului de către forțele pro-europene. Prin unele localități deja au apărut panouri publicitare ale socialiștilor cu inscripția: „Moldova este în pericol! Nu dăm țara străinilor”. Un alt instrument electoral pe care socialiștii se pregătesc să-l folosească este biserica, familia și suprimarea drepturilor LGBT. În acest sens, joi, PSRM a propus completarea Constituției cu prevederi prin care să fie interzise căsătoriile între persoane de același sex. Asta în condițiile în care în Legea Supremă deja scrie că „familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între bărbat şi femeie”. Socialiștii vor ca în Constituție să fie scris: „părinții copilului sunt tata de sex masculin și mama de sex feminin”.

Potrivit publicistului de la Chișinău, Nicolae Negru, crearea blocului PSRM-PCRM este o umilință pentru Vladimir Voronin. El sugerează că liderul comuniștilor ar fi acceptat „nu de viaţă bună” să intre în această combinație electorală cu Dodon: „El a acceptat să urce în căruța electorală a lui Dodon, iar asta înseamnă o recunoaștere indirectă a faptului că nu poate propulsa partidul său în parlament. Este rușinos acest pas după toate replicile pe care i le-a adresat, pe parcursul anilor, lui Dodon”, susține Negru.

Maia Sandu: I-a unit frica de electorat

Iar fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, susține că pe cei doi lideri politici pro-ruși, rivali, i-a unit Moscova: „Singurul centru influent care poate pune presiune pe toți se află la Moscova și cred că acolo trebuie căutat cel care regizează unificările între cele două personaje. Rusia este cea care orchestrează o anumită coagulare a forțelor de stânga”, consideră Tănase.

Analistul politic Ion Tăbârță sugerează că Rusia s-a pomenit în aceste alegeri anticipate din Moldova fără o miză electorală sigură, de aceea a decis să încropească din mers un bloc din două partide aflate în picaj. Totuși, el nu exclude și oportunismul politic: „Dodon este într-o cădere accentuată şi vrea, pe seama lui Voronin, să stopeze această cădere. Iar Voronin are nevoie să revină în politica activă”.

A comentat încrucișările de pe stânga politică și președintele Maia Sandu: „Eu văd multă disperare. Și această disperare vine din teama lor de alegători. În toate aceste luni, partidele de stânga, în special PSRM, au tot încercat să facă imposibile alegerile anticipate. Asta înseamnă că lor le este frică de electorat şi are de ce să le fie frică. Aceste alegeri parlamentare anticipate sunt o oportunitate extraordinară pentru ţara noastră, şi nu doar pentru un an sau doi, ci poate chiar pentru următorii 30 de ani”, a spus joi șefa statului, în cadrul unui interviu la postul public de radio.

Sursa: www.dw.com