Close Menu

    Subscribe to Updates

    Get the latest creative news from FooBar about art, design and business.

    Iranul vrea să țintească aproape de Moldova? Noi amenințări la adresa europenilor, să nu ajute SUA

    31 iulie 2026

    Explainer: Cum a transformat Moscova criza politică din Găgăuzia în sperietoare despre „a doua Transnistrie”

    31 iulie 2026

    The Guardian: O fabrică americană de drone a fost distrusă de ruși în timpul unui atac asupra Kievului

    31 iulie 2026
    Facebook X (Twitter) Instagram
    Facebook X (Twitter) Instagram
    DISINFO.MD
    • Moldova
    • Externe
    • Opinii
    • Analize
    • Stopfake
    • Română
      • Engleză
      • Rusă
    DISINFO.MD
    Prima pagină » O nouă campanie de dezinformare a Kremlinului vizează securitatea Moldovei
    Moldova

    O nouă campanie de dezinformare a Kremlinului vizează securitatea Moldovei

    30 ianuarie 2026
    Facebook Twitter LinkedIn Email VKontakte Telegram WhatsApp Copy Link
    Share
    Facebook Twitter LinkedIn Email Copy Link

    Rețeaua rusă de dezinformare a lansat, pentru prima dată după alegerile pierdute, o campanie amplă împotriva Republicii Moldova. Analiștii Disinfo.md au identificat elemente care indică pregătirea unei operațiuni informaționale de amploare. Scopul acesteia este amplificarea anxietății publice, subminarea încrederii în instituțiile statului și prezentarea Moldovei drept un actor „nesigur” în regiune.

    De remarcat că nu este vorba despre apariția unor fapte sau dovezi noi, ci despre reactivarea unor afirmații vechi, lansate anterior pe diverse platforme internaționale și mediatice, dar readuse acum în prim-plan ca și cum ar reprezenta informații actuale și urgente.

    Narațiunea promovată susține că Republica Moldova ar fi un presupus hub sau coridor de tranzit pentru armament occidental deturnat din Ucraina, utilizând infrastructura sa de transport.

    Sincronizare în loc de coincidență

    Un element-cheie al actualei activități îl reprezintă sincronizarea strictă în timp a publicațiilor. Aceleași teze au apărut aproape simultan pe rețele de canale Telegram orientate către audiențe diferite: românofone, rusofone și regionale.

    O asemenea coordonare nu este caracteristică unei distribuiri organice a informației și indică un management centralizat al agendei. Este utilizată o schemă tipică pentru astfel de operațiuni: mai întâi narațiunea este lansată prin platforme cu audiență externă sau regională, după care este rapid multiplicată în interiorul țării.

    Acuzații vechi, ambalate ca noi

    Din punct de vedere al conținutului, campania nu aduce elemente substanțial noi. La baza ei stau acuzații mai vechi privind presupusa pierdere a controlului asupra infrastructurii, riscurile de tranzit și existența unor „zone gri” de securitate. Rețeaua de dezinformare le prezintă drept afirmații „evidente, care nu necesită dovezi”. În spatele acestor mesaje se află Iulia Jdanova, diplomat rus la OSCE, care la nivel european promovează narațiuni alarmiste, inclusiv afirmații potrivit cărora UE ar putea „provoca un nou război”.

    Jdanova nu furnizează fapte verificabile, ci detalii pseudo-tehnice care sunt ulterior preluate de propaganda de stat rusă și de rețelele de dezinformare. În cazul Republicii Moldova, acestea sunt utilizate nu pentru a demonstra o acuzație concretă, ci pentru a crea o percepție difuză că Moldova ar fi „nesigură și lipsită de fiabilitate” ca partener regional.

    Într-un context mai larg, Kremlinul urmărește delegitimarea cooperării Republicii Moldova cu UE, Ucraina și România, deplasând accentul dezbaterii publice de la reforme și dezvoltare către frică și amenințări.

    Este relevant faptul că falsul a apărut inițial pe site-ul RIA Novosti, după care a fost preluat de platformele rețelei „Pravda”. Ulterior, conținutul a fost distribuit pe platforma X (Twitter), unde a fost amplificat rapid de conturi false. Abia după această etapă narațiunea a ajuns în canale Telegram din Republica Moldova asociate rețelei ruse de dezinformare și influență, precum Sputnik, „Mașina de tocat (Myasorubka)”, „Gagauzskaia Respublika” și altele.

    Disinfo.md deține linkuri către tweet-urile originale, precum și dovezi privind apartenența conturilor respective la rețeaua rusă de dezinformare „Pravda”. Redacția nu publică linkuri directe către conținutul manipulator pentru a evita amplificarea acestuia.

    Arme OSCE Ucraina Кремль Молдова
    Share. Facebook Twitter LinkedIn Email VKontakte Telegram Copy Link WhatsApp

    Related Posts

    Explainer: Cum a transformat Moscova criza politică din Găgăuzia în sperietoare despre „a doua Transnistrie”

    31 iulie 2026

    Stas Madan: Cum un răspuns imprecis și o reacție anemică a Guvernului a dus la un nou fals, rostogolit și amplificat

    27 iulie 2026

    Compania rusească care a spălat banii plătiți de moldoveni pe lumină și o firmă de-a lui Șor, introduse pe lista sancțiunilor UE

    24 iulie 2026

    Proces cu ușile închise pentru un moldovean încarcerat de doi ani în Rusia. Motivul pentru care a fost condamnat la 13 ani de pușcărie

    24 iulie 2026

    Iranul vrea să țintească aproape de Moldova? Noi amenințări la adresa europenilor, să nu ajute SUA

    31 iulie 2026

    Explainer: Cum a transformat Moscova criza politică din Găgăuzia în sperietoare despre „a doua Transnistrie”

    31 iulie 2026

    The Guardian: O fabrică americană de drone a fost distrusă de ruși în timpul unui atac asupra Kievului

    31 iulie 2026

    Racheta căzută în Polonia putea transporta focoase nucleare. Ambasadorul rus de la Varșovia, convocat

    31 iulie 2026

    Zelenski: A avut loc o tentativă de asasinat asupra unui comandat militar ucrainean de rang înalt

    31 iulie 2026
    DISINFO.MD
    © 2026 Disinfo. All Rights Reserved. Dezvoltat de Disinfo.

    Type above and press Enter to search. Press Esc to cancel.