Ungaria a amânat o etapă procedurală esenţială necesară pentru a avansa cererile de aderare la UE din partea Ucrainei şi Moldovei, potrivit a doi diplomaţi ai UE, citaţi de POLITICO, conform News.ro.
Kievul şi Chişinăul au atins un punct de referinţă pe drumul lor către aderarea la blocul comunitar atunci când ţările UE au aprobat în unanimitate, pe 15 iunie, deschiderea primului cluster oficial de negociere pentru ambele ţări. Măsura fusese blocată ani de zile de fostul prim-ministru ungar Viktor Orbán, care se opunea aderării Ucrainei la UE. (Cererile Ucrainei şi ale Moldovei sunt legate din punct de vedere politic, astfel încât una nu poate avansa fără cealaltă, n.r.).
Cele două ţări speră acum să avanseze rapid în procesul de aderare la UE, viceprim-ministrul Ucrainei, Taras Kacika, declarând pentru POLITICO la începutul acestei luni că Kievul îşi propune să deschidă toate cele şase clustere de negociere (grupuri de capitole oficiale) până la jumătatea lunii iulie.
Însă acest calendar este acum pus în pericol după ce, marţi, Ungaria s-a opus trimiterii unei scrisori către Consiliul European şi Comisia Europeană, în numele celor 27 de state membre ale blocului, care să prezinte poziţia comună a capitalelor UE. Ungaria a fost singura ţară care s-a opus acestei iniţiative, care necesită aprobarea unanimă a tuturor celor 27 de state membre şi care va fi discutată din nou săptămâna viitoare, au afirmat diplomaţii.
Un purtător de cuvânt al Reprezentanţei Permanente a Ungariei la Bruxelles nu a răspuns la o solicitare de comentarii, menţionează POLITICO.
Tot POLITICO spune însă că această mişcare este în concordanţă cu poziţia rezervată a prim-ministrului Péter Magyar faţă de aderarea Ucrainei.
Deşi Magyar nu s-a opus deschiderii unui prim cluster de negocieri cu Ucraina, guvernul său a insistat să se elimine cuvintele „cât mai curând posibil” referitoare la aderarea Kievului la UE din concluziile scrise ale unei reuniuni a liderilor UE de la Bruxelles de săptămâna trecută, potrivit unuia dintre diplomaţi.
În cadrul unei conferinţe de presă de la finalul reuniunii Consiliului European de săptămâna trecută, Magyar şi-a reiterat poziţia, declarând reporterilor:
„Există şase clustere în total şi nu considerăm că deschiderea lor simultană este o idee bună – în parte pentru că cerneala de pe primul nici măcar nu s-a uscat încă şi în parte pentru că ar transmite un mesaj greşit ţărilor din Balcanii de Vest – Serbia, Albania, Muntenegru şi Macedonia de Nord – (care) au depus eforturi timp de ani de zile pentru aderarea la UE”.