Republica Moldova: cum și-au ratat oligarhii și pro-rușii „revoluția”
Analiză de Corneliu Rusnac
Protestele antiguvernamentale organizate zilnic, începând cu 18 septembrie, de Partidul Șor la Chișinău, au dat tot mai multe semne de oboseală pe parcursul lunii octombrie, fiind sistate cu puțin timp în urmă. Acum, Moscova încearcă să-și extindă „cooperarea” și cu alte forțe poltice proruse decât acest partid pe care pare să fi pariat la început de toamnă, scrie Corneliu Rusnac într-o analiză pentru Veridica.ro.
Protestele organizate de Partidul Șor ar fi trebuit să ducă, în final, la alegeri anticipate…
Partidul Șor declanșase în data de 18 septembrie o acțiune de protest împotriva președintelui Maia Sandu și a Partidului Acțiune și Solidaritate, care deține majoritatea în Legislativ, cerând demisia șefei statului, dizolvarea Parlamentului și convocarea de alegeri anticipate. Potrivit organizatorilor, protestul urma să devină „unul permanent” și să crească în amploare de la o zi la alta.
Cu puțin timp înainte de a începe această acțiune contra puterii proeuropene de la Chișinău, liderul Partidului Șor, Ilan Șor, declara că protestul va atinge un nivel national și că „poporul Republicii Moldova va cere alegeri anticipate”. „Vom sta în stradă până când vom obține victoria. Maia Sandu nu mai reprezintă poporul și trebuie să plece, imediat”, susținea Ilan Șor într-o intervenție online la mitingul respectiv.
Ilan Șor intervine la mitingurile pe care le organizează exclusiv online, întrucât a părăsit Republica Moldova încă din vara anului 2019, odată cu prăbușirea regimului politic controlat de un alt oligarh Vladimir Plahotniuc. De atunci se află în Israel de unde conduce de la distanță partidul care îi poartă numele și care deține în Parlamentul de la Chișinău șase locuri din 101.
Într-un apel adresat cetățenilor moldoveni să iasă la protestul non-stop care urma să înceapă la 18 septembrie, Ilan Șor afirma că „Republica Moldova are nevoie de o guvernare capabilă să negocieze și să rezolve cea mai importantă problemă a momentului – asigurarea țării cu gaze naturale”.
„Mulți se întreabă de ce ar trebui să iasă la protestul din 18 septembrie. Acest protest are scopul de a declanșa alegeri anticipate, ca la putere să vină o nouă guvernare capabilă să se înțeleagă cu Moscova, în legătură cu livrarea gazelor, dar și ca acestea să aibă prețuri rezonabile. Această problemă este vitală, deoarece prețul gazului influențează direct și prețurile produselor alimentare. La protestul din 18 septembrie noi mergem nu împotriva cuiva, ci pentru o viață nouă, pentru noi să putem cumpăra gaz la prețuri accesibile”, afirma Ilan Șor.
El a chemat toate forțele politice din Republica Moldova să facă front comun împotriva actualei puteri.
… dar nu au fost susținute nici măcar de toate partidele proruse
Partidele de opoziție, chiar și cele proruse cum ar fi Partidul Socialiștilor, nu s-au grăbit să răspundă apelului său de a se alătura protestelor. Doar comuniștii, care în Parlament fac alianță cu socialiștii, și reprezentanți ai altor două partide, cvasi-inexistente, s-au alăturat protestatarilor.
Începând cu 18 septembrie au avut loc o serie de manifestații, mai ales în zilele de duminică. Protestatarii au instalat și corturi în fața Parlamentului, în care se aflau permanent de la câteva zeci la câteva sute de oameni. Acest fapt urma, probabil, să confere acțiunii un caracter non-stop.
În pofida intenției de a transforma aceste proteste într-o mare adunare națională, organizatorii nu au reușit să adune la vreun miting mai mult de aproximativ 6,5 mii de manifestanți, potrivit poliției. Au încercat de câteva ori să forțeze nota și să blocheze circulația pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, pricipala arteră a Chișinăului, dar au fost împiedicați de forțele de ordine.
În general, protestele au fost caracterizate print-o serie întreagă de conflicte între poliție și manifestanți. Câțiva dintre ei s-au ales cu dosare penale pentru ultraj și încălcarea ordinii publice.
Ultima încercare a simpatizanților Partidului Șor de a bloca bulevardul Ștefan cel Mare și de a instala corturi pe carosabil a avut loc pe 16 octombrie. Poliția i-a împiedicat însă să facă acest lucru, acuzându-i de încălcarea legislației în vigoare cu privire la proteste și sechestrându-le corturile și lucrurile personale care se aflau în ele.
Ulterior, forțele de ordine au anunțat că au găsit printre lucrurile sechestrate arme de foc și arme albe, răngi de metal, petarde și fumigene. Ei au acuzat protestatarii că ar fi pregătit provocări pentru a destabiliza situația din Republica Moldova.
La rândul lor, protestatarii au acuzat autoritățile că le încălca dreptul constitutional la protest și libera exprimare.
Protestele au fost sistate, iar Partidul Șor nu a anunțat dacă le va relua sau nu.
Citește toată analiza AICI